România suferă o nouă lovitură de imagine, după ce presa britanică a ironizat modul în care mai multe vip-uri condamnate la închisoare şi-au scurtat pedepsele, după ce şi-au descoperit vocaţia de scriitori. Experţii români arată că ar fi mai bine dacă s-ar renunţa la acest tip de mecanism de scurtare a pedepselor. Ministerul Justiţiei a publicat lista scriitorilor din puşcării, care au publicat cărţi în perioada ianuarie 2013- decembrie 2015.
România este luată din nou peste picior de către presa britanică. De data aceasta nu pentru isprăvile conaţionalilor din Regat, ci pentru „savanţii“ puşcăriilor care îşi ispăşesc pedepsele în România. Atenţia jurnaliştilor de la „The Guardian“ a fost atrasă, mai precis, de avalanşa de cărţi scrise de vip-urile româneşti pentru a-şi scurta sejurul în puşcărie. Deţinuţii care publică o operă ştiinţifică pot câştiga o reducere a pedepsei cu 30 de zile, dar nimeni nu evaluează lucrarea, iar mai multe „gulere albe“ din România exploatează această portiţă de scăpare a legii. Aceasta este concluzia articolului publicat de „The Guardian“. Jurnaliştii britanici arată că de această portiţă au beneficiat mai mulţi autori de „lucrări ştiinţifice“, precum fostul senator Dan Voiculescu, fostul vicepremier George Copos, fostul europarlamentar Gigi Becali, fostul deputat Nicolae Vasilescu sau milionarul Dinel Staicu. Pentru a obţine reducerea pedepsei, unii condamnaţi apelează la asistenţi care îi ajută să scrie cărţile pe care şi le asumă. Mai mult, unii dintre ei chiar plagiază alţi autori, mai scrie publicaţia britanică, oferindu-l exemplu pe George Copos şi una dintre lucrările sale pe teme istorice, care ar fi fost plagiată de la un student, Cătălin Parfene.
Laura Ştefan: Mai bine renunţăm la acest mecanism Experţii în Justiţie susţin că criticile din presa britanică sunt justificate, iar statul ar trebui să sprijine mai degrabă mediul academic din afara puşcăriilor decât cel de după gratii. „România are dificultăţi majore în a gestiona acest tip de mecanism, adică e foarte complicat să înţelegem şi în cazul oamenilor aflaţi în libertate ce înseamnă o teză de doctorat sau ce înseamnă o lucrare plagiată. Mă întreb cât este de rezonabil să ne închipuim că putem aprecia cum sunt lucrările scrise în penitenciar. Multe dintre acestea este de ajuns doar să le răsfoieşti ca să-ţi dai seama că nu sunt originale sau nu au un caracter ştiinţific. Dacă numărăm câte lucrări au fost scrise în lunile pe care aceşti oameni le-au petrecut în penitenciar, ajungem la concluzia neverosimilă că autorii sunt extrem de prolifici, deşi nu au scris nimic până atunci. Acum a dat geniul peste ei“, este de părere Laura Ştefan, expert anticorupţie. În opinia acesteia, cea mai bună soluţie este renunţarea la acest mecanism. „Atunci când nu poţi să gestionezi un sistem, este mai bine să nu-l ai. Mi se pare o irosire de resurse să încerci să faci să funcţioneze un mecanism de probitate academică pentru deţinuţi, când noi nu suntem în stare ca ţară să facem lucrul acesta pentru oamenii care au pretenţii academice. Cel mai simplu ar fi să se renunţe la acest tip de mecanism de scurtare a pedepselor“, a declarat, pentru „Adevărul“, Laura Ştefan. „Fabrica de cărţi“ din puşcărie În timp ce presa britanică ne ironizează, „fabrica“ de cărţi din puşcărie duduie la putere maximă.
Fostul manager al clubului Steaua, Mihai Stoica, ar putea fi eliberat chiar zilele acestea, după ce a făcut dovada noii sale vocaţii: autor de lucrări ştiinţifice. În penitenciar, Stoica a fost un deţinut model: a câştigat faza pe ţară la concursul de tâmplărie şi a scris nu mai puţin de patru cărţi. Sau cel puţin aşa susţine comisia Penitenciarului Jilava, care i-a avizat pozitiv cererea de eliberare condiţionată. De departe, cel mai prolific scriitor s-a dovedit a fi afaceristul Ioan Niculae, care ispăşeşte o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni de închisoare, în dosarul „Mită la PSD“. O carte de 122 de pagini cu 35 de referinţe bibliografice a fost documentată, redactată şi publicată în 7 zile. Cererea sa de scurtare a pedepsei urmează să fie analizată de judecători chiar luna aceasta. Cum este sabotată ofensiva anticorupţie Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a promis încă de anul trecut că va pune piciorul în prag şi va stopa avalanşa de cărţi scrise după gratii, situaţie anormală care duce la decredibilizarea justiţiei. Potrivit Administraţiei Penitenciarelor, 415 lucrări ştiinţifice au fost scrise de deţinuţi în 2013, 2014 şi 2015. În 2012 s-au scris doar şapte astfel de cărţi, mai notează „The Guardian“. „Nimeni nu verifică valoarea ştiinţifică a lucrărilor sau dacă deţinuţii au timp să scrie aceste cărţi. Oamenii scriu opt, nouă, zece cărţi fără valoare ştiinţifică, dar beneficiază de reducerea pedepsei. Acest lucru afectează indirect lupta împotriva corupţiei”, declara în urmă cu puţin timp Laura Codruţa Kövesi, procurorul-şef al DNA. Ministerul Justiţiei a dat publicităţii luni lista completă a deţinuţilor care au publicat cărţi în perioada 2013-2015. Ziarul Adevărul a ales cele mai cunoscute nume dintre scriitorii din puşcăriei.
Foşti senatori, actuali scriitori
Dan Voiculescu, fost senator PC – 10 cărţi: “Omenirea, încotro?”, “Dezvoltarea economica durabilă”, “A patra cale”, “Efecte de antrenare a investiţiilor străine în economia românească 1990-2014”, “Economia românească”, “Investiţii străine directe – vector al dezvoltării economice”, “Managementul riscului în accesarea şi gestionarea fondurilor europene”, “Clasa de mijloc – teoria şi practica antreprenorială”, “Consideratii asupra teorii lui Maslow – Participare la conferinte nationale si internationale”, “Teoria valorii – Participare la conferinte nationale si internationale”.
Voicu Cătălin, fost senator PSD – 6 cărţi: “Ordinea publică în statul de drept”, “Respectarea dreptului omului în procesul penal”, “Securitatea naţională concept constituţional şi legal”, “Examinarea doctrinei şi jurisprudenţei privind apărarea securităţii naţionale”, “Prevenirea actelor de terorism şi protecţia libertăţilor publice”, “Îndreptar de drept constitutional”.
Sorin Rosca Stanescu, fost senator PNL -3 cărţi: “Criza financiara a presei scrisa in Romania”, “Un sfert de secol de presa postcomunista, Analiza vietii politice in Romania”.
Mitrea Miron Tudor, fost senator PSD- 2 cărţi: “Amintiri… Subiective. Moment de istorie imediată”, “Noi nu facem politică! Sindicate 1990-1994”.
Sursa: adevarul.ro