Anul 2016 începe cu tradiţionala schimbare de conducere a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care însă anunţă chiar din primele zile ale lunii ianuarie anul de foc prin care va trece sistemul judiciar. Candidatul la şefia forului suprem al magistraţilor, judecătorul Mircea Aron, susţine modificarea procedurii de numire a şefilor DNA şi Parchetului General, ale căror mandate expiră în primăvară, eliminând din joc ministrul Justiţiei. Procurorii şefi ai DNA şi Parchetului General, Laura Codruţa Kovesi şi Tiberiu Niţu, ar putea fi schimbaţi la primăvară, când le expiră mandatele. Până la toamnă, la Curtea Constituţională trebuie numiţi 4 noi judecători – în măsura în care se va stabili şi un înlocuitor pentru Toni Greblă, trimis în judecată de DNA –, precum şi să fie ales un nou preşedinte, mandatul lui Augustin Zegrean expirând. Tot în toamnă expiră şi mandatele şefilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar actuala preşedintă Livia Stanciu nu mai are dreptul la un nou mandat. La toamnă se schimbă şi componenţa CSM.
Noul an poate aduce schimbări majore la vârful sistemului românesc de justiţie, care vor da naştere ca în fiecare astfel de ocazie unor disensiuni şi dispute, dat fiind faptul că liderii politici au un cuvânt de spus, procedural, în aceste numiri şi în susţinerea lor, mai mult sau mai puţin formală. La începutul anului, Consiliul Superior al Magistraturii îşi alege noii lideri – preşedintele şi vicepreşedintele – dintre membrii săi, procedură care are loc anual. Judecătorul Mircea Aron, care şi-a depus candidatura pentru preşedinţia CSM, arată în proiectul său de management că va propune modificarea procedurii de numire a şefilor DNA şi Parchetului General, eliminând din joc ministrul Justiţiei – iniţiativă care a stârnit dezbateri aprinse în vara anului trecut, când s-a aflat că a fost discutată. În primăvară, în luna mai, expiră mandatele şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, precum şi al Procurorului General al României, Tiberiu Niţu. Aceştia ar putea fi menţinuţi în funcţii, având acest drept, pentru că se află la primul mandat de 3 ani, sau ar putea fi schimbaţi.
Apoi, începând din iulie şi până în septembrie, la Curtea Constituţională expiră mandatele a trei judecători, printre care şi cel al preşedintelui Augustin Zegrean, fiind nevoie de înlocuirea lor. Tot aici trebuie găsit şi un înlocuitor pentru Toni Greblă, care a părăsit CCR în urmă cu aproape un an, fiind trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă. De asemenea, tot la toamnă expiră şi mandatele şefilor instanţei supreme – preşedintele Livia Stanciu şi vicepreşedinţii Ionuţ Matei şi Cristina Tarcea. Livia Stanciu nu mai are dreptul la un nou mandat, aflându-se deja la al doilea.
Tot la toamnă, în noiembrie-decembrie, vor avea loc şi alegerile noilor membri ai CSM, care îşi încep mandatul de 6 ani din 2017. Candidaturile, stabilite în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor din întreaga ţară, trebuie validate de Senat.
Noi şefi la CSM. Candidatul Mircea Aron propune schimbarea procedurii de numire a şefilor DNA, DIICOT şi Parchetului General
Procedura anuală de alegere a conducerii CSM este anunţată pentru şedinţa de miercuri, 6 ianuarie. Preşedintele şi vicepreşedintele CSM se aleg dintre membrii CSM, aceştia având dreptul la un singur mandat în aceste funcţii. În prezent, preşedintele CSM este judecătorul Marius Tudose, iar vicepreşedinte este procurorul Bogdan Gabor.
Până la sfârşitul anului, conform site-ului CSM, pentru preluarea acestor funcţii şi-au depus candidatura doi magistraţi: judecătorul Mircea Aron pentru funcţia de preşedinte şi procurorul Luminiţa Palade, pentru funcţia de vicepreşedinte.
În proiectul de management depus de judecătorul Aron, acesta arată că unul dintre planurile sale la conducerea CSM este modificarea procedurii de numire a procurorilor şefi ai DNA, DIICOT şi Parchetului General, precum şi a adjuncţilor acestora – mărindu-le mandatul de la 3 la 4 ani şi eliminând din procedura de numire pe ministrul Justiţiei, care în prezent este cel care propune aceşti şefi de parchete, iar preşedintele României este cel care îi numeşte în funcţie, cu avizul consultativ al CSM.
Procedura propusă de Aron, şi care a stârnit dezbateri aprinse în vara anului 2015, atunci când s-a aflat că CSM şi fostul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc au discutat pe ascuns despre ea, prevede ca CSM să fie cel care propune procurorii şefi ai DNA, DIICOT şi Parchetului General, precum şi pe adjuncţii acestora, iar preşedintele României să fie cel care îi numeşte, astfel ministrul Justiţiei nemaiavând nicio atribuţie în acest sens. Mandatele lor ar urma să crească de la 3 la 4 ani, iar condiţia vechimii în funcţia de procuror ar urma să crească de la 10 la 12 ani.
De asemenea, procedura de revocare a acestor şefi de mari parchete ar urma să depindă tot de CSM, chiar dacă este decisă oficial de Preşedintele României. Astfel, conform proiectului de modificare a legii privind statutul magistraţilor (303/2004), revocarea din aceste funcţii de conducere ar urma să se facă la propunerea CSM, care se poate sesiza în trei feluri: din oficiu, la cererea unei treimi din membrii săi sau la cererea a două treimi din membrii adunării generale a magistraţilor de la unitatea de parchet al cărei şef este vizat.
Motivarea lui Mircea Aron pentru aceste modificări: „Pentru independenţa sistemului judiciar este important ca numirea în cele mai importante funcţii de conducere din ierarhia Ministerului Public, precum şi revocarea din aceste funcţii de conducere să se realizeze de Preşedintele României la propunerea CSM, într-o modalitate similară numirii în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel încât atribuţia esenţială de selectare a persoanei nominalizate să aparţină reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti, nu puterii executive”.
Aron arată că propunerea, susţinută de Plenul CSM, respectă raportul MCV pe 2015 al Comisiei Europene, care a considerat că modificarea acestei proceduri de numire este o prioritate a anului 2015 pentru sistemul judiciar din România.
Sistemul actual de numire a şefilor DNA, DIICOT şi Parchetului General este ca ministrul Justiţiei să îi propună, cu avizul consultativ al CSM, iar Preşedintele României să îi numească în funcţie. Această procedură a dat naştere întotdeauna unor ciocniri şi înţelegeri netransparente între „palate” – Preşedinţie şi Guvern (care are ministrul Justiţiei). În 2013, a avut loc un „troc politic” între fostul preşedinte Traian Băsescu şi fostul premier Victor Ponta. Astfel, fără vreun anunţ prealabil şi fără o procedură transparentă, cei doi au convenit ca Laura Codruţa Kovesi să fie numită şefa DNA, iar Tiberiu Niţu Procuror General, şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Tot atunci, a fost propusă de Băsescu şi numită şefă a DIICOT Alina Bica, în prezent inculpată în mai multe dosare de corupţie şi prietenă a Elenei Udrea. CSM a avizat aceste propuneri, deşi cu câteva luni înainte îi dăduse aviz negativ lui Tiberiu Niţu, propus de Ponta, prin ministrul Justiţiei de atunci – Mona Pivniceru, şi respins de Băsescu.
De altfel, acest troc s-a făcut în absenţa unui ministru plin al Justiţiei, după ce Mona Pivniceru a demisionat, iar interimatul a fost preluat chiar de premierul Victor Ponta. Astfel, negocierea şefilor de mari parchete s-a făcut direct între preşedinte şi prim-ministru, care era şi ministru al Justiţiei. Ulterior, Ponta l-a numit ministru al Justiţiei pe Robert Cazanciuc.
Şefi noi la DNA şi Parchetul General, la primăvară?
În luna mai, mandatele de şefi ai DNA şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie le expiră Laurei Codruţa Kovesi, respectiv lui Tiberiu Niţu. Numiţi în 2013 prin trocul politic descris mai sus, cei doi au posibilitatea unui nou mandat, dacă ministrul Justiţiei îi propune din nou (în măsura în care nu se modifică până atunci procedura de numire, aşa cum intenţionează CSM).
Păstrarea sau schimbarea din funcţie a lui Kovesi a născut deja primul scandal din mandatul ministrului Justiţiei, Raluca Prună. Astfel, într-o serie de trei interviuri la publicaţii diferite, ea a dat de înţeles că ar păstra-o în funcţie pe Kovesi, apoi că schimbarea ei ar fi un lucru bun, apoi din nou că ar menţine-o în fruntea DNA.
„Ar fi neserios din partea mea să mă lansez în speculaţii cu privire la prelungirea sau nu a unor mandate. Sigur, ca principiu, am spus că legea dă posibilitatea reînvestirii unei persoane, însă iarăşi cred că societatea românească este, la acest moment, destul de antagonică şi cred că o procedură – vorbesc ca principiu – de reînvestire a unei persoane care a făcut dovada unei bune administrări, dovadă de integritate şi profesionalism, ar expune acea persoană criticii unei părţi din societate”, a declarat Raluca Prună într-un interviu pentru România Liberă, spunând totodată că va promova o procedură de selecţie cât mai transparentă pentru şefii marilor parchete.
Afirmaţia a fost interpretată de o parte din presă drept un semnal că noul ministru se gândeşte la schimbarea din funcţie a lui Kovesi.
Prună a revenit însă într-un interviu pentru Hotnews, chiar a doua zi: „Cred că s-a înţeles greşit. Eu nu sunt aici nici să mulţumesc o parte a societăţii, nici pe toată lumea. (…) Ce am declarat ieri, dar din păcate nu s-a înţeles foarte bine, am spus că suntem o societate antagonizată, în care există suspiciuini. Asta este percepţia pe care o am eu. Şi că în aceste condiţii este greu să aplici procedura care este prevăzută de lege şi care permite reînvestirea unei persoane, în cazul de faţă procurorul şef al DNA. În mod normal el putea, pe baza rezultatelor acestei instituţii care, sigur, fără să intrăm în detalii de statistică, sunt de necontestat, într-o societate normală ai putea reînvesti această persoană fără nici o problemă. Am spus ieri că nu înţeleg la acest moment să intru în detaliile – voi reînvesti, nu voi reînvesti – pentru că, o dată, sunt la început de mandat şi apoi, strategic vorbind, chiar în situaţia în care decizia mea ar fi să reînvestesc, nu exclud acest lucru, pentru că este foarte posibil să fac asta, îmi dă voie legea, şi înţeleg să folosesc tot ce legea îmi dă voie să fac, chiar dacă aş decide acest lucru nu înţeleg să spun la acest moment. Mă voi decide, nu ştiu, în aprilie, mandatul expiră la jumătatea lunii mai”.
Kovesi s-a bucurat de mai multe mesaje de susţinere din partea SUA, cel mai explicit venind în Senatul american, la audierea noului ambasador în România, Hans Klemm, în iulie 2015. Atunci,senatorul Ron Johnson i-a recomandat lui Klemm să se asigure că Guvernul României o va susţine în continuare pe Kovesi.
De cealaltă parte, la Parchetul General, Tiberiu Niţu pare că se pregăteşte deja de debarcare. El a solicitat CSM, în noiembrie, continuarea activităţii la Curtea de Apel Ploieşti, pe o funcţie de execuţie, după încetarea mandatului său la conducerea Parchetului General. CSM i-a aprobat cererea, unitatea de parchet respectivă fiind locul unde lucrează şi soţia lui Niţu, Silvia, tot procuror. Gestul lui Niţu a fost interpretat ca o renunţare la un nou mandat în fruntea Parchetului General, însă de fapt este o procedură formală: el avea dreptul să opteze pentru o funcţie în magistratură, cu 6 luni înainte de expirarea mandatului său în fruntea Parchetului General. Practic, Niţu şi-a asigurat ieşirea din scenă, în cazul destul de probabil în care nu va mai fi propus pentru un nou mandat.
Curtea Constituţională, ediţia vară-toamnă. Trei judecători pleacă
O altă schimbare la vârful justiţiei va avea loc începând din vara lui 2016 la Curtea Constituţională, organismul care validează şi invalidează legile, având un rol determinant în funcţionarea statului de drept. Astfel, în luna iulie le expiră mandatele de 9 ani preşedintelui CCR, Augustin Zegrean (propus în funcţie de fostul preşedinte Traian Băsescu în 2007) şi lui Tudorel Toader (propus în funcţie de Camera Deputaţilor, cu susţinerea PNL, tot în 2007), iar în luna septembrie lui Zoltan Puşkaş (propus în funcţie de Senat, cu susţinerea UDMR, tot în 2007).
De asemenea, Zegrean fiind şi preşedintele CCR, va fi nevoie de alegerea unui nou preşedinte al acestui for. Totodată, în 2016 se împlineşte un an de când CCR funcţionează fără un membru, doar cu 8 în loc de 9 judecători (cvorumul fiind îndeplinit şi aşa), după ce Toni Greblă (propus în 2013 de Senat, cu susţinerea PSD) a demisionat în februarie 2015, fiind inculpat şi trimis în judecată de DNA, pentru trafic de influenţă şi constituire a unui grup infracţional organizat. Senatul trebuie deci să propună şi un înlocuitor pentru funcţia de judecător lăsată vacantă de Greblă.
Procedura de numire a judecătorilor la CCR se face prin propunerea lor de către Preşedinte, Senat şi Camera Deputaţilor, fiecare având dreptul la trei judecători propuşi.
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se schimbă la toamnă
Mandatul judecătoarei Livia Stanciu, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, expiră în septembrie 2016, ea aflându-se la al doilea mandat la conducerea instanţei supreme şi astfel nemaiavând dreptul să ocupe încă o dată această funcţie. De asemenea, mandatele celor doi adjuncţi ai săi, judecătorii Ionuţ Matei şi Cristina Tarcea, expiră şi ele tot în septembrie.
Stanciu şi Matei sunt doi dintre cei mai intransigenţi judecători ai instanţei supreme, ei dând verdicte definitive în mari dosare de corupţie şi conducând cele două complete penale de 5 judecători, adică cele care au ultimul cuvânt privind dosarele penale în care sunt implicaţi demnitari sau magistraţi. Cristina Tarcea conduce completele de 5 judecători pe materie civilă.
Livia Stanciu a fost numită la conducerea instanţei supreme de fostul preşedinte Traian Băsescu, fiind propusă de CSM, în 2010. Mandatul ei a fost reînnoit în 2013, pentru 3 ani.
Sursa: www.gandul.info