“Avansul tehnologiei si internetul au scurtcircuitat atat lantul productiei, care inainte era clar scriitor-editor-tipar-librar/bibliotecar, cat si lantul adaosului de valoare la produsul-carte”.
Ana Nicolau, directorul editurii Nemira, a remarcat ca in Romania a inceput sa se dezvolte un soi de democratizare a publicarii.Autorii nemultumiti de ofertele editurilor sau cei care vor sa ramana complet independenti vor face din ce in ce mai mult self publishing pe platformele digitale.
Vanzarile online vor creste, iar librariile care nu indeplinesc un rol in mersul unor comunitati locale se vor risipi.
Editurile vor incerca sa vorbeasca unui public restrans, oferindu-le un numar mai redus de aparitii ce ar beneficia de o promovare mai intensa. Cu alte cuvinte, vor incerca sa-si creeze comunitati de cititori.
Acestea ar fi cateva previziuni ale Anei pentru viitorul pietei de carte. Despre prezent, ne povesteste mai multe in cele ce urmeaza.
Cum ajunge o carte sa fie publicata de editura
Cand vorbim de achizitia unei carti pentru publicare de catre o editura, trebuie sa facem in primul rand diferenta intre cartile scrise de autori romani si cele scrise de autori straini care vor fi traduse de catre noi.
In primul caz, avem o politica de open call pentru manuscrise in timpul anului iar din toamna lui 2015 am lansat concursul de debut in roman „Valentin Nicolau”, in memoria fondatorului editurii.
Manuscrisele autorilor romani care vin pe adresa editurii sunt citite in-house, de o parte din colectivul redactional (prima lectura). In aceasta faza se triaza mare parte din ele si numai cateva dintre ele ajung mai departe ca propuneri catre redactorul-sef sau catre mine, dintre care cele mai bune sunt alese pentru publicare.
Totusi, din cele 150 de carti publicate de Nemira in fiecare an, 90% sunt traduceri, caz in care procesul este cu totul altul. Pentru fiecare dintre cele 14 colectii ale editurii, editorii nostri sau coordonatorii de colectie au un rol activ, de prospectie a pietei internationale de carte (urmarind productia de carte americana, engleza, franceza, spaniola, italiana etc.), pentru a gasi titluri care s-ar potrivi specificului fiecarei serii.
Accesul la informatie este vital si legaturile pe care le cultivam cu agentii literari straini, editori din alte tari sau cu scouts ne ajuta sa fim printre primii care afla de un nou proiect care va iesi pe piata din afara intr-un an sau doi.
De obicei achizitionam o carte pe baza unui manuscris in engleza, de multe ori needitat inca, sau pe baza a cateva pagini de sample translation in engleza sau franceza, daca limba in care este scris manuscrisul original nu este de larga circulatie (cazul unui autor norvegian pe care l-am achizitionat anul trecut).
Rar, atunci cand interesul este foarte mare pentru un proiect, el se poate vinde doar pe baza unei propuneri de 5-10-20 de pagini, la licitatie intre mai multe edituri din Romania. In cazul unei licitatii conteaza si propunerea comerciala (care include avansul oferit autorului, tirajul initial estimat etc.), dar si reputatia editorului si a editurii care fac oferta, precum si schita planului de marketing propus pentru acea carte.
Intre momentul de achizitie al unei carti si cel in care ajunge efectiv in librarii, poate sa treaca intre 3 luni si 2-3 ani, in functie de timpul de traducere al cartii, de redactare, corectura, paginare etc.
Cum ati caracteriza piata de carte din Romania?
Imi este dificil sa vorbesc despre o caracterizare a pietei de carte din Romania, in conditiile in care nu exista un studiu de piata relevant pentru industrie (si nici nu a existat vreodata). Se estimeaza ca valoarea totala a pietei este de 60 de milioane de euro, ceea ce ne-ar plasa la coada tarilor UE.
Comparativ, vecinii nostri ungari au o populatie de doua ori mai mica si o piata a cartii de trei ori mai mare. Exista peste 300 de edituri „active” pe piata, dar cred ca in jur de 50 dintre acestea publica mai mult de 30 de carti pe an.
In ultimii ani, au disparut multe edituri mici si mijlocii care nu au reusit sa se adapteze dupa criza, iar in locul lor au aparut alte, foarte nisate.
Sistemul de distributie este in continuare foarte slab, multe librarii independente din tara si-au inchis usile in ultimii ani, iar in prezent exista cateva judete fara o singura librarie pe teritoriul lor.
Online-ul a venit sa suplineasca aceasta lipsa a distributiei si a ajuns in acest moment cel mai important instrument de vanzare si promovare al titlurilor noastre. Asta in conditiile in care. potrivit statisticilor Eurostat din 2013, consumul de carte este sub media europeana: bugetul romanilor este de doar 5 euro pe an pentru achizitia de carte si doar 51% din ei declara ca au citit o carte in ultimul an.
Carti tiparite vs. carti in format digital
Cartile digitale ofera avantaje indiscutabile cititorilor: sunt disponibile imediat, la un click distanta, fara a mai depinde de livrarea unui colet, nu ocupa spatiu fizic in casa si permit crearea unei biblioteci personale de buzunar, accesibila oriunde.
Acestea sunt si motivele pentru care multi tineri cititori (si nu numai), investesc in e-readere. Insa, exista in continuare multe carti tiparite care nu beneficiaza si de o editie digitala, din motive ce pot sa tina de o lipsa a personalului instruit in edituri ce poate asigura conversia sau chiar de agentii literari ce nu vor sa vanda si drepturile de e-book pentru anumite titluri de teama sa nu fie apoi piratate.
Chiar si asa, in ultimii doi ani, multe edituri au investit in convertirea backlist-ului in editie digitala.
Noi la Nemira publicam orice noua aparitie in print si digital simultan. In continuare procentul din vanzari adus de editia digitala este foarte scazut, sub 3%, comparat cu 20% pentru piata engleza.
Cresterea este constanta, dar nesemnificativa pentru business in acest moment, probabil datorita faptului ca nu exista inca suficiente e-readere pe piata sau ca proprietarii acestora tind sa prefere lectura cartilor in limba originala sau engleza.
Probleme pentru edituri
Lipsa cititorilor, a cumparatorilor. Tirajul mediu a scazut la jumatate in ultimii 4 ani si noi, generatia tanara, incercam sa ne inchipuim cum era pe vremuri, in anii ’90, cand un tiraj de 100.000 de volume se vindea intr-o saptamana. Acum suntem fericiti daca un tiraj mediocru de 2.000 de exemplare pentru o carte tradusa se vinde intr-un an, doi.
Lipsa unei strategii coerente la nivel national privind educatia noilor generatii care nu mai privesc lectura ca un mod placut de a petrece timpul liber, ci ca un mijloc de a mai trece un test sau un BAC.
Lipsa unei legi a cartii, care sa reglementeze industria de carte.
Lipsa unor subventii pentru a incuraja consumul de produse culturale. Pentru ca da, editurile sunt ceea ce John B. Thompson numeste „merchants of culture”, nu simple societati comerciale care lupta pentru profit.
In orice societate cultura joaca un rol vital in economie, de unde si necesitatea de a asigura accesul tuturor la cultura, indiferent de mijloacele financiare.
Cand vom vedea si noi o initiativa culturala precum cea luata de Brazilia, care acorda oricarui salariat un card cu 25$ ce pot fi utilizati pentru achizitia de produse culturale, fie ele carti, bilete la film, teatru sau concert? O solutie simpla, prin care angajatorul opreste acesti bani din impozitele pe care ar trebui sa le plateasca statului.
Stabilirea aspectului cartii
In cazul nostru, editura stabileste formatul, macheta copertei si ilustratia. Pentru cartile autorilor romani, ne vom sfatui cu el, apoi ii vom prezenta mai multe variante de lucru din care alegem impreuna.
Designul unei carti este un lucru la care noi tinem foarte mult si care cred ca poate sa fie un factor-cheie care sa contribuie la succesul unei carti.
Piata noastra functioneaza in continuare dupa modelul francez si italian de colectii, care se diferentiaza printr-o unitate de macheta si apoi ca stil de ilustratie, spre deosebire de modelul englez sau american, unde nu exista acest concept de „familie” care este o colectie prin continut si design.
In general lucram cu designeri si ilustratori in house, ocazional pentru anumite proiecte vom cauta ilustratori care sa se potriveasca cu conceptia noastra despre cum am vrea sa arate o anumita carte.
Pentru cartile comerciale care se bucura de succes in afara, precum Urzeala tronurilor sau Jocurile foamei, optam sa cumparam drepturile pentru designul folosit de editia americana sau engleza, usor de recunoscut de cititori in librarii.
Cum promovati produsele din portofoliu?
Lucram intotdeauna cu o planificare pe 6 luni in avans, cam acesta este orizontul de timp in care putem sa ne facem un plan al titlurilor care vor aparea.
Bugetul de promovare se acorda in functie de potentialul de vanzare al fiecarui titlu, dar este in general mic. Daca in UK el reprezinta minim 10% din pretul unei carti, la noi de multe ori este sub 5%, chiar 3%.
Cei doi oameni care se ocupa de promovarea cartilor noastre primesc o planificare de 2 ori pe an, cu prioritatile pentru urmatoarele 6 luni. In functie de aceasta, merg pe caile batatorite pentru fiecare colectie si adaptate apoi la specificul cartii.
Ne bazam mai putin astazi pe PR-ul clasic, desi continuam sa trimitem exemplare de lectura criticilor literari, jurnalistilor, revistelor (cele putine care mai scriu despre carti) si organizam in continuare lansari la aparitia cartilor.
Online-ul conteaza mai mult pentru noi, prin blogurile literare, revistele online sau comunitatile de Facebook care pot sa genereze word of mouth printre cititori, sau direct marketing prin newsletterele cu promotii pe care le trimitem catre baza noastra de abonati pe nemira.ro.
Editura vs. autorul in ceea ce priveste promovarea
Dupa o istorie de 25 de ani in domeniu, pot sa spun ca suntem norocosi sa fi ajuns la un nivel unde sa ne putem alege autorii cu care vrem sa lucram, orgoliile nejustificate consuma prea mult timp.
Ne consultam fireste cu scriitorii nostri si ii incurajam sa fie cat mai activi in promovarea cartii lor, mai ales in mediul online. Trecut-au zilele autorilor posaci si retrasi, au venit zilele scriitorilor cu conturi active pe Facebook, care devin adevarate celebritati in lumea culturala.
Cine nu stie astazi ca George R.R. Martin iubeste pizza mai presus de orice sau ca Stephen King are cel mai diabolic caine din lume pe nume Molly, supranumit The Thing of Evil?
Bugetul pentru promovarea cartii
Multi cititori se plang de pretul ridicat al cartilor si il compara cu cel al editiilor engleze in cazul cartilor traduse, fara a se gandi la costurile suplimentare pe care o editura care traduce o carte le angajeaza, precum costul traducerii (chiar in conditiile in care tariful practicat in Romania pentru traduceri e mult mai mic decat in alte tari), apoi costul redactarii si corecturii.
In structura pretului de cost, costul tiparului este procentual mult mai mare atunci cand vorbim de un tiraj de doar 1.000 sau 2.000 de exemplare fata de 10.000, 20.000 de exemplare tiparite pentru aceeasi carte in Statele Unite sau Anglia.
Astfel, din pretul de vanzare al unei carti un procent de 40 pana la 60% se duce la librarie, apoi 8-10% la autor, iar costurile de productie insumeaza inca 10-20%. Profitul editurii este de cele mai multe ori inexistent si se recupereaza la vanzarea intregului tiraj, in 2, 3 ani. In meseria asta intri din pasiune pentru carte si ramai pentru asta.
Strategia ideala de promovare
Sa-i faci pe oameni sa vorbeasca despre cartile tale, sa ajungi la acei oameni pentru care ai publicat cartea respectiva. Nu exista un sablon al unei strategii perfecte de promovare a unei carti, la fel cum nu exista doua carti la fel.
Ai nevoie de multa inventivitate si sinceritate in promovarea cartilor, nu poti sa mai pui eterna eticheta cu „bestseller New York Times” pe coperta si sa speri ca asa vei convinge un cititor sa aleaga cartea ta in librarie.
Trebuie sa-ti cunosti publicul-tinta din momentul in care ai ales o carte pentru publicare si sa-i vorbesti pe limba lui apoi. Cred ca totul porneste de la pasiunea pe care o are editorul care achizitioneaza cartea. Daca el nu reuseste sa vanda cartea colegilor, oamenilor de la promovare, sa le transmita o emotie, nici ei n-o vor face mai departe.
Previziunile pentru piata de carte din Romania
Intreaga industrie a cartii trece prin cea mai profunda schimbare la nivel global de la inventia tiparului lui Gutenberg incoace.
Avansul tehnologiei si internetul au scurtcircuitat atat lantul productiei, care inainte era clar scriitor-editor-tipar-librar/bibliotecar, cat si lantul adaosului de valoare la produsul-carte.
Aparitia fenomenului de self-publishing i-a impins pe multi autori care nu-si gaseau locul intr-o editura sa-si scoata cartile in regim propriu, fenomen ce a inceput sa fie destul de des intalnit si in Romania.
Vanzarile online vor continua sa creasca si multe librarii care nu reusesc sa-si redefineasca rolul in comunitatea locala se vor inchide.
Intr-o piata caracterizata prin supraproductie (prea putini cititori si din ce in ce mai multe titluri noi), editurile isi vor reduce numarul aparitiilor si vor investi mai mult in promovarea titlurilor lor si in crearea unor comunitati de cititori.
Sursa: www.iqads.ro