O luptă juridică crâncenă are loc în aceste zile departe de ochii presei pentru recuperarea sau mai bine zis nerecuperarea prejudiciului uriaş din dosarul ICA-Voiculescu. Sunt în joc mai mult de 60 de milioane de euro.
După un an şi jumătate de la sentinţa definitivă de condamnare şi confiscare, statul român a reuşit să recupereze doar 1 la sută din valoarea întregului prejudiciu din dosarul lui Voiculescu. Mogulul Antenelor şi televiziunile sale au deschis o sumedenie de procese în instanţele civile de la Tribunalul Bucureşti prin care au blocat procesul de recuperare. Potrivit Fiscului, judecătorii de la Tribunal au ignorat sentinţa penală de confiscare şi au recunoscut Antenei 3 dreptul de folosinţă asupra sediului din Băneasa, chiar dacă imobilul a trecut în patrimoniul statului încă din septembrie 2014. Instanţele de la Tribunal au recunoscut şi valabilitatea contractelor de închiriere dintre fosta ICA şi Antene.
Judecătoarele de la Tribunal au fost înduioşate că Antena 3 şi-ar fi putut întrerupe emisia ca urmare a relocării şi i-au permis să mai rămână în clădirea statului şi să plătescă chirie tot companiei lui Voiculescu. Judecătorii din secţiile civile de la Tribunal au recunoscut şi dreptul de preemţiune al chiriaşilor la cumpărarea imobilelor confiscate şi scoase la vânzare de Fisc. Aceasta le-a permis Antenelor să conteste comisia şi raportul de evaluare a imobilelor şi să blocheze întreg procesul de recuperare a prejudiciului. Surse judiciare care urmăresc procesul de recuperare au explicat că Voiculescu încearcă să repete schema prin care a pus mâna fraudulos pe patrimoniul ICA: se foloseşte de dreptul de preemţiune al chiriaşului. Acum, ca să împiedice executarea sentinţei de confiscare. Toată miza (ne)recuperării prejudiciului s-a mutat, din nou, la judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, care au pronunţat sentinţa penală din 8 august 2014 de condamnare şi confiscare a imobilelor lui Voiculescu „libere de orice sarcini”.
Luni, 25 ianuarie, magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea trebuie să precizeze dacă contractele de închiriere dintre fosta ICA şi Antene, în curs la data pronunţării sentinţei de confiscare, reprezintă o sarcină şi care sunt efectele. Interpretarea instanţei penale ar putea ajuta Fiscul în apelurile declarate împotriva sentinţelor instanţelor civile de la Tribunal. Voiculescu a încercat în zadar să o recuze pe judecătoarea Camelia Bogdan şi a aruncat în luptă una dintre cele mai bune case de avocatură din România, Muşat şi Asociaţii, cea care i-a câştigat preşedintelui Klaus Iohannis procesul de incompatibilitate cu ANI. Pe larg, evoluţia cazului Voiculescu, condamnat la închisoare. Pe 8 august 2014, mogulul Antenelor, Dan Voiculescu, a fost condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul ICA. Acum este în penitenciarul Rahova unde a scris deja 10 cărţi. Şi-a redus astfel pedeapsa cu 300 de zile. Decizie definitivă de recuperare a prejudiciului şi confiscare specială. Instanţa a dispus şi recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro rezultat din privatizarea frauduloasă a Institutului pentru Cercetări Alimentare (ICA). Atenţie! Surse judiciare care urmăresc îndeaproape procesul de executare a sentinţei au explicat pentru România Curată că, pe lângă recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro, judecătorii Curţii de apel Bucureşti, Camelia Bogdan si Alexandru Mihalcea, au dispus şi confiscarea specială a „produsului infracţiunii”.
E vorba de banii din închirierea către Romtelecom a blocului turn de pe malul lacului Băneasa de către Grivco, compania lui Voiculescu. Numai între 2003 şi 2006 – când Voiculescu şi-a donat acţiunile fiicelor sale – chiria a fost de peste 3,5 milioane de euro. Instanţa a dispus şi confiscarea banilor obţinuţi de fiicele lui Voiculescu din 2006 încoace din dividendele de la Grivco. Statul, devenit proprietar. Pe 23 septembrie 2014, ca urmare a sentinţei definitive, Statul Român prin Ministerul Finanţelor a trecut în proprietatea sa blocul turn Grivco, sediul Antenelor 3 din Băneasa şi terenurile aferente. Un nou proces. După sentinţa definitivă de condamnare şi confiscare din 8 august 2014, Fiscul (ANAF) a susţinut că nu înţelege ce anume are de făcut şi a cerut lămuriri judecătorilor care au pronunţat decizia. Noul proces se numeşte contestaţie de lămurire a Deciziei Penale pentru punerea în executare. Vezi aici. În cadrul acestui nou proces, pe 15 decembrie anul trecut, judecătorii Curţii de apel Bucureşti, Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, au cerut Fiscului să răspundă la întrebarea: Cine încasează chiria pentru sediul Antenei 3 din Şoseaua Bucureşti -Ploieşti nr. 25-27 în condiţiile în care, încă din septembrie 2014, imobilul a fost trecut în proprietatea statului? Surpriza nu a întârziat să apară. Pe 28 decembrie 2015, Administraţia Sectorului 1 a Finanţelor Publice a comunicat instanţei: „În calitatea sa de nou proprietar de la data de 08.08.2014 şi până în prezent, Statul Român nu a acceptat (prelungit) niciun contract de închiriere cu vechii chiriaşi asupra bunurilor confiscate şi, pe cale de consecinţă, în calitatea sa de proprietar, nu a încasat nicio chirie din data de 08.08.2014 până în prezent.” Prin urmare, se pune întrebarea cine încasază chiria de la Antena 3 pentru imobilul din Băneasa? Răspunsul este simplu: tot familia Voiculescu.
Antena 3 s-a adresat instanţei civile de la Tribunalul Bucureşti şi a cerut să rămână în sediul confiscat în baza contractului de închiriere cu fosta ICA. Antena 3 a invocat că mutarea ar presupune foarte mulţi bani: „Evacuarea din spaţiul închiriat ar determina cheltuieli de evacuare şi relocare ce se ridică la suma de 20.079.600 lei, precum şi exercitarea unor proceduri de anulare a unor acte administrative şi de repunere a părţilor în situaţia anterioara”, s-a plans Antena 3 la Tribunal, potrivit unei comunicări a Fiscului către instanţă şi aflate la dosarul de la Curtea de apel Bucureşti. Le-au dat dreptate de teamă să nu se întrerupă emisia Antenei 3. Judecătorii au recunoscut dreptul de folosinţă şi valabilitatea – la data pronunţării sentinţei de confiscare, 8 august 2014 – a contractelor de închiriere dintre Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii – CCAI (fosta ICA) şi Antena 3 şi Antena Group pentru imobilul din Băneasa, unde posturile tv ale familiei îşi au sediul central. Contractul de închiriere dintre CCAI şi Antena 3 a fost încheiat pe 18 noiembrie 2013 şi are valabilitate până la 1 august 2016. Contractul de închiriere dintre CCAI şi Antena Group a fost semnat pe 27 martie 2007 şi prelungit apoi prin acte adiţionale. Ultimul adiţional e din 9 octombrie 2012. Potrivit motivării sentinţei prin care i s-a permis Antenei 3 să rămână în imobilul confiscat, judecătoarea Luminiţa Calciu a avut în vedere cheltuielile pe care le presupune relocarea, faptul că ar fi fost nevoite să parcurgă o nouă procedură în faţa CNA şi pericolul întreruperii activităţii. Statul poate cere banii din chirie. Surse judiciare au explicat pentru România Curată că Fiscul poate cere ulterior ca sumele încasate de compania lui Voiculescu de la Antene, după ce Statul Român a devenit proprietarul clădirii, să fie confiscate şi virate la buget. Surpriza abia vine. Anul trecut, ANAF s-a pregătit pentru vânzarea imobilelor confiscate de la Voiculescu.
Pe 21 octombrie 2015, Fiscul a evaluat blocul turn de pe malul lacului Băneasa, sediul Antenelor şi terenurile aferente la aproape 146 de milioane de lei, adică peste 32 de milioane de euro. ANAF se pregătea să le scoată la licitaţie. O dată însă cu recunoaşterea dreptului de folosinţă şi a valabilităţii contractului de închiriere, Antenele au cerut instanţelor civile şi recunoaşterea dreptul de preemţiune al chiriaşilor la cumpărarea de la Fisc a imobilelor confiscate şi pe care statul vrea să le scoată la vânzare. „Antena 3 invocă existenţa, la data confiscării imobilului, a unui drept rezultat din contractul de închiriere nr. 751/18.11.2013 (…) care arată că bunurile imobile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se valorifică numai prin licitaţie publică, făcând excepţie bunurile imobile pentru care există un contract de închiriere în vigoare în momentul intrării acestora în proprietatea privată a statului (…) Bunurile imobile intrate în proprietatea privată a statului, pentru care la data intrării în proprietatea privată a statului exista un contract de închiriere în vigoare, pot fi valorificate prin vânzare directă către chiriaşi, dacă oferă cel puţin preţul stabilit de comisia de evaluare pe baza raportului de expertiză tehnică sau de evaluare, în termen de 30 de zile de la data notificării în acest sens către organele de valorificare şi achită integral suma în termen de 60 de zile de la data depunerii ofertei de cumpărare”, se arată într-o adresă ANAF trimisă la Curtea de apel. Pe 4 noiembrie 2015, o instanţă civilă a Tribunalului Bucureşti a recunoscut dreptul de preemţiune al Antenei Group la cumpărarea sediului în care stă cu chirie. Aşa că Antenele ameninţă acum Fiscul cu procese pentru că nu li s-a respectat dreptul de preemţiune. Au trimis o plângere prealabilă ANAF în care cer desfiinţarea comisiei de evaluare. „Chiriaşul are calitate de deţinător al bunului evaluat, precum şi un drept de preemţiune şi trebuia să fie inclus în Comisia de evaluare a bunului confiscat”, au susţinut Antenele, potrivit ANAF. Fiscul atrage atenţia că sunt şi alte procese deschise.
„De asemenea, facem precizarea că în prezent există nesoluţionate pe rolul instanţelor civile şi alte litigii promovate de către chiriaşii celor 4 bunuri confiscate, care invocă acelaşi drepturi arătate mai sus, litigii care sunt notate în cărţile funciare ale imobilelor făcând astfel imposibilă valorificarea lor prin licitaţie”, se arată într-o comunicare a Fiscului către instanţa Curţii de apel Bucureşti din 24 noiembrie 2015. Fiscul dă vina pe instanţe. „Antena Group şi Antena 3 doresc de fapt (prevalându-se de dispoziţiile OG nr. 14/2007) ca aceste bunuri asupra cărora invocă existenţa unor contracte de închiriere valabile la data pronunţării Deciziei Penale şi care au făcut obiectul confiscării dispuse de instanţa penală, aflate de drept în patrimoniul Statului Român, să se întoarcă în patrimoniul beneficiarului real (Dan Voiculescu – n.r.) şi să poată dispune discreţional de ele, fapt ce ar duce la nerecuperarea pagubei produse prin infracţiunile stabilite definitiv a fost săvârşite de inculpat. De asemenea, instanţele civile, prin soluţiile pronunţate în cadrul dosarelor nr. 17616/3/2015 şi 17641/3/2015 (a admis în fond valabilitatea contractului de închiriere al Antenei Group SA şi a constatat dreptul de preemţiune – câştigare de către SC Antena 3 SA a dreptului de folosinţă asupra imobilului confiscat din Bucureşti – Ploieşti,) nu fac altceva decât să pună în imposibilitate organul de executare să recupereze prejudiciul de la debitorii de mai sus facilitând astfel întoarcerea bunurilor în patrimoniul beneficiarului real”, se arată într-o adresă către CAB din 5 ianuarie a Administraţiei Sectorului 1 a Finanţelor Publice, semnate de şefa instituţiei, Mihaela Georgescu.
Într-un interviu acordat Europa FM pe 20 ianuarie, şeful Fiscului, Gelu Ştefan Diaconu, a dat şi el vina „pe hibele sistemului judiciar”: „Foştii sau actualii proprietari au un drept consfinţit prin lege de a apela la justiţie. Ori bunurile care fac obiectul valorificării şi pe care noi le-am evaluat şi am urmat întru totul procedura legală sunt astăzi înregistrate cu sarcini la Agenţia de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, sunt hotărâri ale unor instanţe care, chiar dacă nu sunt definitive, consacră un drept de preemţiune în sarcina actualilor proprietari şi dacă noi mâine le-am scoate la valorificare, probabil nimeni nu se prezintă pentru a prelua un bun care este înregistrat cu sarcini şi am fi pe procedură nevoiţi ca în paşi succesivi să reducem cu 25% la fiecare pas valoarea acestuia“. O concluzie. Surse judiciare care urmăresc procesul de recuperare au explicat că, practic, Voiculescu încearcă să repete schema prin care a pus mâna fraudulos pe patrimoniul ICA ca să împiedice executarea sentinţei de confiscare: se foloseşte de dreptul de preemţiune al chiriaşului.
Ce poate face statul.
Fiscul a cerut lămuriri judecătorilor care au pronunţat sentinţa de condamnare şi confiscare, Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea. ANAF vrea să ştie cum interpretează instanţa penală propria decizie: “Solicităm lămurirea dispozitivului deciziei, în sensul precizării dacă sintagma din dispozitiv “liber de orice sarcini” a fost folosită de onorata instanţă penală în sensul nerecunoaşterii (denunţării contractelor de închiriere existente) valabilităţii şi existenţei contractelor de închiriere existente asupra bunurilor imobile confiscate la data pronunţării Deciziei penale nr. 888/08.08.2014”, se arată în cererea ANAF către CAB din 24 noiembrie 2015. Fiscul susţine că interpretează astfel decizia: „Instanţa penală a dispus definitiv confiscarea celor 4 bunuri imobile şi trecerea lor în patrimoniul statului „libere de orice sarcini”, adică la momentul operării transferului dreptului de proprietate prin confiscare, onorata instanţă a dispus trecerea în patrimoniul statului a bunurilor confiscate libere de orice sarcini – considerând eventuale sarcini şi contractele de închiriere, alături de celelalte tipuri de contracte existente asupra bunurilor (contract de credit, etc), trecând astfel în patrimoniul statului nu numai bunul imobil liber (teren plus clădire), ci şi întreg patrimoniul din care face parte bunul, precum şi eventualele îmbunătăţiri existente asupra bunului la momentul confiscării.
Motivul pentru care solicităm lămurirea clară a menţiunilor din dispozitivul Deciziei Penale nr. 888/08.08.2014 referitoare la menţiunea confiscării imobilelor „libere de orice sarcini” este dat de faptul că instanţele civile au ignorat dispoziţiile definitive ale instanţei penale şi au recunoscut atât dreptul de folosinţă al chiriaşilor (SC Antena 3 SA), cât şi valabilitatea unor contracte existente asupra bunurilor confiscate la momentul pronunţării decizirei penale 888/08.08.2014”, arată ANAF. Miza uriaşă: deblocarea recuperării prejudiciului. Acum, la termenul din 25 ianuarie, judecătorii CAB Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea trebuie să se pronunţe „cu privire la faptul că chiria este o sarcină şi care sunt efectele acestei constatări”, după cum au redactat magistraţii în actele din dosar. Interpetarea instanţei penale ar putea ajuta Fiscul în apelurile formulate împotriva sentinţelor civile de la Tribunal. Aşadar, miza este uriaşă, iar Voiculescu a aruncat în luptă împotriva Cameliei Bogdan cea mai bună casă de avocatură din România, Muşat şi Asociaţii, cei care i-au câştigat preşedintelui Klaus Iohannis procesul de incompatibilitate cu ANI.
Avocaţii lui Voiculescu au încercat să o recuze pe judecătoare, dar fără succes aşa că acum ea trebuie să se pronunţe pe lămurirea şi interpretarea dispozitivului deciziei de condamnare şi confiscare din 8 august 2014. Ce a recuperat pâna acum statul din prejudiciul uriaş de peste 60 de milioane de euro. Fiscul a valorificat până acum doar o vilă din Predeal a Cameliei Voiculescu pentru suma de aproape 400.000 de euro. Vezi aici. Şi un apartament din Kiseleff al mogulului pentru aproape 350.000 euro. Vezi aici. În total, 750.000 de euro. Aşadar, după un an şi jumătate de la sentinţa definitivă de condamnare şi confiscare, Statul român a reuşit să recupereze doar 1 la sută din valoarea întregului prejudiciu din dosarul lui Voiculescu.
Sursa: adevarul.ro