Fraţii Bogdan şi Răzvan Mararu, care au fost condamnaţi pentru instigare la omor, sunt acum în arest la domiciliu. Conform noului Cod de Procedură Penală, dacă procesul nu se va termina în următoarele trei luni, cei doi vor fi liberi, sub control judiciar. Instanţa de judecată îi putea menţine în continuare în arest preventiv, însă judecătorul are libertatea de a decide în astfel de cazuri şi nu poate fi tras la răspundere. În România se aplică legea arestului la domiciliu fără măsurile de siguranţă prevăzute în textul de lege, adică brăţările electronice.
Scene de film cu mafioţi au avut loc pe 26 noiembrie 2012, pe o stradă din cartierul Vitan din Capitală. Vitalie Proca, cetăţean moldovean, l-a împuşcat în cap şi în piept, cu un automat Kalasnikov şi un pistol Makarov, pe Răzvan Isăilă, pe care l-a confundat cu Puiu Mironescu. Victima a ajuns la Spitalul de Urgenţă Floreasca, unde a fost salvat. Atacul mafiot a fost comandat de fraţii Bogdan ş i Răzvan Măraru care au fost condamnaţi în aprilie 2015 la 15 ani, respectiv 12 ani de închisoare, pentru instigare la omor. Cei doi sunt obligaţi de instanţă să achite şi daune morale de 300.000 de euro şi despăgubiri materiale de 20.000 de euro victimei. Deşi faptele celor doi sunt deosebit de grave, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au decis pe 3 februarie înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor cu măsura arestului la domiciliu. În România sunt în prezent aproape 6.000 de inculpaţi arestaţi la domiciliu sau sub control judiciar, deşi nu se poate aplica legea, aşa cum a fost gândită, cu un sistem de control prin brăţări electronice. „Arestul la domiciliu presupune supraveghere directă. Pentru brăţările electronice şi sistemul electronic nu sunt fonduri. Ministerul Justiţiei ar trebui să le achiziţioneze. Protocolul între cele două ministere, MAI şi Ministerul Justiţiei, cu privire la aplicarea acestui sistem de control s-ar putea face imediat după ce s-ar achiziţiona dispozitivele respective, însă nici pe 2016 nu avem buget pentru brăţările electronice”, explică Dumitru Coarnă, vicepreşedinte al Sindicatului Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC). Fără brăţări electronice, singura posibilitate de control este vizita poliţiştilor la domiciliul celui arestat, dar un infractor periculos, un criminal, un terorist sau un interlop nu ar avea prea multe motive să rămână liniştit acasă, ştiind că-l aşteaptă o condamnare de lungă durată. Totuşi, legea nu-i interzice judecătorului să decidă o astfel de măsură şi nici nu-l poate trage la răspundere.
Proces lent, eliberare sigură
Dacă în următoarele 180 de zile nu se epuizează toate căile de atac, cei doi se pot considera liberi, asta după ce judecarea apelului a durat deja aproape un an, prin prelungirile termenelor de judecată. Arestul preventiv nu poate depăşi durata de 30 de zile, cu posibilitate de prelungire, dar nu mai mult de 180 de zile, iar în continuare, conform noului Cod de Procedură Penală nu se poate dispune o măsură mai dură, adică cei ajunşi acasă nu se mai pot întoarce în arest. Dacă nu se termină procesul, ei pot să ceară şi obţin, conform legii, eliberarea din arest, sub control judiciar. Conform art. 221 alin. 4 din noul Cod de Procedură Penală, doar într-un singur caz s-ar putea întoarce în arest inculpaţii plasaţi în arest la domiciliu: „în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care le revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive”. Dar există şi posibilitatea ca inculpaţii să fugă din ţară şi să nu mai fie găsiţi. Dacă interlopii nu fug din arestul la domiciliu şi îşi aşteaptă pedeapsa, oricum au primit un cadou de la judecător, pentru că perioada de arest la domiciliu se scade din pedeapsa finală, la fel ca arestul preventiv. “Perioada de arest preventiv se deduce din pedeapsă. Judecarea lor în arest la domiciliu este o formă de libertate. Instanţa trebuie să aibă foarte multe argumente pentru a da o astfel de decizie”, explică avocata Mihaela Olaru.
Un astfel de proces poate să dureze în medie trei ani. Judecătorul poate să mai facă o expertiză, dacă se impune. Singurele probleme care pot face să se prelungească un proces sunt expertizele şi relaţiile cu străinătatea. Avocat Mihaela Olaru
Orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Noul Cod de Procedură Penală
Judecătorii puteau să-i ţină în continuare în arest pe fraţii Mararu, conform legii. „În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a arestării preventive a inculpatului nu poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracţiunea care face obiectul sesizării instanţei de judecată. În toate cazurile, durata arestării preventive în primă instanţă nu poate depăşi 5 ani”, prevede noul Cod de Procedură Penală. În cursul judecăţii, măsura arestării preventive se poate dispune de către instanţa de judecată. În acest caz, mandatul de arestare preventivă este emis de către preşedintele completului.
Sursa: www.jurnalul.ro