Cine se încumetă să treacă prin intersecţia de la Bou Roşu are nevoie de foarte multă răbdare şi mai ales nervi. Întrebarea este oarecum retorică, deoarece intersecţia este una dintre cele mai circulate artere din oraş şi este foarte greu, dacă nu chiar imposibil de ocolit, ori de găsit o alternativă. Privind de undeva de sus, circulaţia prin această intersecţie redă imaginea exactă a modului cum se circulă în ţările foarte slab dezvoltate, unde nu se ţine cont de reguli, semne de circulaţie şi fiecare trece atunci când poate şi cum poate. Situaţia pare comică pentru cei care o privesc din afară, fără nici o implicare, însă pare fără nici o speranţă pentru cei implicaţi în trafic. Sunt o sumedenie de asemenea filmuleţe pe internet din ţări precum India, Pakistan, Bangladesh, ori 
Turkmenistan.
Ca orice lucru care se petrece în oraşul ăsta, intersecţia a intrat şi în vizorul primarului nostru, Gheorghe Falcă. Nu însă ca o grijă a edilului pentru cetăţenii săi. Falcă nu a privit lucrurile în perspectiva rezolvării situaţiei, ca dovadă că nu s-a rezolvat nimic până în zi de azi. Primarul nostru a privit lucrurile din perspectiva omului de afaceri. A văzut în intersecţie o nouă oportunitate de a face bani. Şi aşa a început să umple intersecţia şi Calea Romanilor cu semafoarele firmei soţiei sale. Bineînţeles că aceasta nu a fost nicidecum soluţia problemei, de fapt nici nu conta asta. Dacă ar fi contat ar fi existat o cercetare amănunţită a situaţiei şi s-ar fi încercat luarea altor măsuri, care să fluidizeze traficul, nu să îl îngreuneze şi mai mult. Aşa că după ce au fost amplasate, semafoarele, care nu aveau absolut nici un căpătâi acolo, au fost puse pe intermitent. Ce se întâmplă cu traficul: evident, a rămas acelaşi. Cozi interminabile şi haos.
Totuşi ar fi interesant ca cineva să dea banii înapoi pe această lucrare. Semafoarele să dispară de acolo, iar firma care a încasat o sumedenie de bani să îi dea înapoi. Asta ar fi singura consolare a şoferilor care îşi varsă nervii pe intersecţia … semaforizantă.