În încercarea de a recupera măcar o parte dintr-un prejudiciu de aproape un milion de euro, statul român a cerut în instanță executarea silită a averii unei femei de etnie romă din județul Iași, acuzată de evaziune fiscală.
Cine își dorește să dețină un palat țigănesc cu turnulețe, poate achiziționa unul din Lunca Cetățuii, la un preț bun! Deși este puțin probabil să fie mulți astfel de doritori, imobilul va fi scos la vânzare de autorități, în speranța de a recupera, măcar parțial, un prejudiciu de aproximativ 1 milion de euro.
Lichidatorul judiciar al unei firme și Direcția Regională de Finanțe au înregistrat la Tribunalul Iași o cerere de executare a averii Irinei Stănescu, o pirandă care a patronat o firmă evazionistă, împreună cu Dragoă Stănescu, unul dintre capii comunității de rromi din localitate, conform bzi.ro.
Firma celor doi romi a făcut ani la rândul numai afaceri evazioniste, producând un prejudiciu considerabil bugetului statului. Din aceste motive, Direcția Regională de Finanțe a formulat și o plângere penală la Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție al județului, care efectueaza cercetari în acest caz. Imediat după ce a fost descoperită frauda, în urma unui control efectuat de Fisc, administratorii firmei și-au cerut insolvența, iar la scurt timp a fost declarat falimentul.
Cum au prejudiciat romii statul
Lichidatorul care a preluat firma a constatat că societatea are conturile goale și niciun fel de bunuri care ar putea fi vândute pentru recuperarea banilor care se cuvin statului.
Valoarea exactă a prejudiciului este de 3.903.286 lei, suma reprezentand impozit pe profit și TVA. Pâna la soluționarea anchetei penale, statul încearcă să-și recupereze banii din executarea averii celor doi membri ai clanului Stănescu. S-a constatat că aceștia locuiesc într-unul dintre palatele țigănești din Lunca Cetățuii, care va fi scos la vânzare după aprobarea executări.
Cele mai multe dintre afacerile evazioniste care au dus la prejudicierea bugetului statului s-au derulat în anul 2013. Patronii înregistrau în contabilitate niște achiziții fictive, operațiuni economice nereale care au dus la diminuarea în mod semnificativ a sumelor care urmau să fie supuse impozitării.