La 22 iulie se celebrează la nivel internațional Ziua Mondială a Creierului. Este pentru a treia oară când se celebrează în lume această zi, prima Zi Mondială a Creierului fiind sărbătorită în 2014.
Potrivit site-ului www.wfneurology.org/world-brain-day-2016, Federația Mondială de Neurologie (WFN), inițiatorul acestui eveniment, atrage atenția asupra importanței pe care o au sănătatea creierului și prevenirea afecțiunilor neurologice și dedică ediția din 2016 îmbătrânirii populației sub motto-ul: “Îmbătrânirea creierului”. Se dorește, prin acest eveniment, creșterea gradului de conștientizare cu privire la gestionarea și prevenirea afecțiunilor cerebrale și neuromusculare, condiții ce afectează în principal persoanele în vârstă.
Demersul Federației Mondiale de Neurologie este susținut în țara noastră de către Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România (APAN), lansarea oficială a organizației având loc în această zi importantă.
“Primul pas pentru prevenirea acestor afecțiuni este de a îmbunătăți înțelegerea acestor concepte și a importanței sănătății creierului în rândul persoanelor tinere. Aceste afecțiuni au în acest moment metode de prevenire mici, cu toate acestea accentul trebuie pus pe prevenție deoarece un număr tot mai ridicat de persoane vor suferi de astfel de afecțiuni ale creierului și ale sistemului neuromuscular. Ca societate, este și datoria noastră să avem grijă de persoanele în vârstă cu boli neurologice progresive și să le asigurăm cadrul necesar pentru o calitate a vieții cât mai ridicată, pentru respectarea demnității și asigurarea îngrijrii necesare, iar misiunea APAN este de a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor din România ce suferă de afecțiuni neurodegenerative (Parkinson, Scleroză Multiplă, Alzheimer etc)”, arată într-un comunicat Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România.
Conform propriei prezentări, APAN are un scop umanitar și mobilizator al persoanelor afectate de bolile neurodegenerative (scleroza multiplă, Alzheimer, Parkinson etc.) sau celor care au membri ai familiei cu astfel de boli, în vederea asistării și promovării unei mișcări care sa atragă atenția și să coalizeze orice persoane și instituții în vederea identificării de tratamente pentru bolile neurodegenerative. Aceste acțiuni vor duce la creșterea calității vieții persoanelor afectate de aceste boli și vor asigura informațiile necesare pentru accesul la servicii de calitate.
Site-ul www.wfneurology.org/world-brain-day-2016 notează că la nivel global sunt mai mult de 800 milioane de persoane de peste 60 de ani (12% din populația lumii), iar cifrele sunt în creștere, estimându-se că se va ajunge la mai mult de două miliarde până în 2050 (21% din populație). În prezent, 70% din persoanele în vârstă din lume trăiesc în țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. Numărul persoanelor în vârstă ar putea să depășească numărul de copii în 2047. De altfel, această situație a început deja să fie prezentă în țările dezvoltate. În 2015, Japonia a devenit prima țară din lume în care au fost vândute mai multe scutece pentru adulți decât pentru copii.
Conform WFN, îmbătrânirea populației are implicații majore sociale, de sănătate, dar și consecințe economice. Prevalența bolilor netransmisibile și de invaliditate crește odată cu vârsta. Sărăcia în rândul persoanelor în vârsta este ridicată. Există o presiune sporită asupra sistemelor de asistență socială pentru persoanele în etate. În viitor, cu o populație în curs de îmbătrânire, povara tot mai mare de boli care duc la invaliditate, precum și sprijinul financiar și social redus vor fi printre provocările imense pentru societățile și guvernele lumii în ceea ce privește sistemele sociale și de îngrijire a sănătății lor.
Potrivit altor statistici ale WFN, afecțiunile creierului, reprezentate de boli psihice, neurologice și toxicomanii, constituie 13% din povara globală a bolilor, depășind bolile cardiovasculare și cancerul. Multe dintre ele pot fi prevenite și tratate, dar resursele de diagnosticare și terapeutice sunt inegal distribuite la nivel global.
Bolile neurologice sunt o cauză majoră de deces, fiind responsabile, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pentru 12% din decesele la nivel mondial, proporție care variază în funcție de nivelul de dezvoltare economică. Astfel, țările cu venituri mici și mijlocii sunt cele mai afectate. Dintre toate bolile neurologice, accidentul vascular cerebral (AVC) și celelalte boli cerebrovasculare sunt, de departe, cea mai frecventă cauză de deces, reprezentând 85% din totalul deceselor. Iar incidența multor afecțiuni neurologice, cum ar fi demența, boala Parkinson sau AVC, va exploda din cauza îmbătrânirii populației.
WFN atrage atenția asupra inegalităților “îngrozitoare” în disponibilitatea tratamentelor, astfel că multe persoane la nivel mondial fie nu au acces, fie au acces limitat la îngrijiri neurologice. Astfel, potrivit OMS, sub 9% din populația lumii are acces la mai mult de un pat de spital de neurologie la 10.000 de locuitori. Mai mult, în timp ce în țările prospere, există o medie de trei neurologi la fiecare 100.000 de oameni, în țările cu venituri mici, media este de doar 0,03 la 100.000.
“Lansarea Zilei mondiale a creierului este menită ca un semnal de alarmă pentru factorii de decizie politică. În ciuda poverii imense pe care o provoacă, afecțiunile neurologice lipsesc în mare parte din agendele naționale și internaționale de sănătate “, declara dr. Raad Shakir, președintele WFN, la prima celebrare a Zilei Mondiale a Creierului. În plus, bolile creierului au un puternic impact economic și social: numai pentru Europa, datele cele mai recente ale “European Brain Council” plasează costurile anuale ale acestora pentru economiile UE la 798 miliarde de euro, din care 60% reprezintă costuri directe, iar 40% — productivitatea pierdută. Din total, bolile neurologice sunt responsabile pentru costuri de 336 de miliarde de euro.
O mare parte din această povară este prevenibilă, subliniază WFN: neuroinfecțiile și consecințele neurologice ale altor infecții pot fi evitate prin vaccinare, iar boli precum AVC pot fi prevenite prin influențarea factorilor interdependenți de risc, precum tensiunea arterială, colesterolul, fumatul, dieta sau diabetul.
Data Zilei Mondiale a Creierului a fost aleasă astfel încât să coincidă cu cea a înființării, în 1957, a WFN.
Sursa:agerpres