Conform unor statistici România are cea mai ridicată rată de avort din Europa. La Arad, nu mai puţin de 1.090 de întreruperi de sarcină au fost raportate, anul trecut, se arată într-un comunicat al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Arad.
Potrivit Compartimentului de Statistică și Informatică în Sănătate Publică din cadrul instituţiei, „în anul 2016, în judeţul Arad, au fost înregistrate un număr de 707 avorturi în spitalele publice și 383 avorturi în spitalele private. În semestrul I al anului 2017 au fost înregistate 346 avorturi în spitalele publice și 139 avorturi în spitalele private.” Însă numărul lor este unul mult mai mare ținând cont că încă se practică unele metode fără a se mai merge la medic, metode foarte periculoare, care pun viața femeii în pericol.
Cum, mâine, 26 septembrie, este Ziua Mondială a Contracepţiei, DSP Arad desfăşoară în perioada 26 septembrie – 15 octombrie o campanie de informare a populaţiei privind contracepţia.
„Scopul campaniei este de a atrage atenţia asupra importanţei sănătăţii reproducerii şi a planificării familiale, de informare şi de creştere a interesului populaţiei generale, mai ales al tinerilor, inclusiv minori, cu privire la importanţa utilizării metodelor contraceptive, cunoaşterea tuturor opţiunilor pentru prevenirea sarcinilor nedorite. Acţiunile de informare, educare şi comunicare planificate se concentrează asupra metodelor contraceptive, care pot fi utilizate în planificarea familială”, spune Constantin Cătană, director al DSP Arad.
Amintim că la 1 iulie 2013, populaţia totală a municipiului Arad era 162450 locuitori. În ultimii 10 ani, populaţia municipiului a înregistrat scăderi anuale, relativ constante. În ansamblul perioadei 2003-2013, populaţia Aradului a scăzut cu 8880 persoane, reprezentând aproximativ 5%.
Practic, în ultimii 11 ani, populaţia municipiului Arad a scăzut cu aproximativ 807 persoane per an, după cum indică sporul mediu anual de creştere. Rata de scădere a populaţiei a fost de aproximativ 0,5% pe an, în perioada 2003-2013. Deşi, mai puţin intensă, aceeaşi tendinţă de descreştere a populaţiei stabile se manifestă şi la nivel judeţean, unde populaţia a scăzut cu aproximativ 2,2%, respectiv 10310 persoane.
Scăderea ponderii populaţiei tinere şi creşterea celei de peste 60 de ani pun în evidenţă fenomenul de îmbătrânire demografică. Analiza populaţiei municipiului pe grupe mici de vârste evidenţiază reduceri importante ale populaţiei tinere cu vârste până în 35 de ani, în perioada 2002 -2011. Simultan creşteri importante se înregistrează creşteri importante de populaţie cu vârste între 35 şi 45 de ani, precum şi a celei de peste 60 de ani. Chiar dacă evoluţia populaţiei cu vârste între 0-4 ani indică o creştere a natalităţii în perioada 2007-2011, comparativ cu perioada 1998-2002, nu se poate vorbi de o redresare a situaţiei demografice, segmentele de populaţie tânără reducându-se semnificativ pentru celelalte grupe de vârstă. În plus, evoluţia natalităţii indică un trend descendent de evoluţie a acesteia în ultimii cinci ani. (Sursă Studiu de Fundamentare privind Evoluția Socio-Demografică).