Primărița din comuna arădeană Petriș, Irina Onescu a făcut tot ce este posibil ca locuitorii să primească la timp curent după vijelia care a pus stâplii la pământ.
Aceasta a sunat la Enel în calitate de primar și a avut surpriza ca operatorul în loc să îi spună că se va rezolva curând a certat-o că de ce sună ea și nu abonații.
Supărată, aceasta a postat pe Facebook, următorul mesaj:
„Am sunat la ENEL, în calitate de Primar, reprezentantul oficial al comunității, pentru a reclama, încă o dată, persistența problemei alimentării cu energie electrică în comuna noastră ca urmare a vijeliei de duminică. Am specificat că în continuare nu este curent în satul Roșia Nouă și în alte câteva zeci de gospodării din localitatea Petriș, fiind afectate inclusiv școala și rețeaua de iluminat public.
Răspunsul operatorului a fost de-a dreptul tragi-comic: “de ce nu ne sună abonații care nu au curent să sesizeze deranjamentul?”
Păi, domnii mei, cum anume și de unde să vă sune bieții oameni din moment ce nu au energie electrică de 4 zile, implicit nu funcționează telefonia fixă și nici nu își pot încărca mobilele?
Ziceți voi, că mie mi s-a făcut scârbă…”
Postare care a avut peste 70 de distribuiri, sute de like-uri și zeci de comentarii.
„Asta e România! Vorba unui vecin: “Românie cum te hului!” Pentru alimentele și carnea stricată din congelatoarele și frigiderele bieților oameni despăgubește Enel-ul oare de nu s-au grăbit să remedieze problemele în atâtea zile?!”, este doar unul dintre comentarii.
Irina Onescu a intrat în atenția presei de mai multe ori. Ea este primăriţa cu părul roz care desfiinţează clasa politică din România tot printr-un mesaj pe Facebook:
„Sunt femeie, am 32 de ani, sunt necăsătorită, am părul roz, tatuaj pe spate, vorbesc mult şi colorat şi nu prea dau pe la biserică. Unde mai pui că sunt şi mitică (bucureşteancă). Şi da, cu toate astea, de un an de zile sunt Primarul comunei Petriş din judeţul Arad. Un Primar tânăr, independent şi idealist, care crede în oameni şi în potenţialul lor de a face lucruri măreţe. Ce să mai, o naivă…„Neînregimentarea mea politică este o opţiune personală, deşi, ca tot omul, am şi eu propriile afinităţi în acest sens. Sunt liberală în gândire, un liberalism ideologic care însă nu mă face atât de fanatico-absurdă încât să cred că orice altă doctrină este greşită ori să critic opţiunile altora. Am zis-o şi o voi mai spune, în parcursul meu administrativ încă nu am întâlnit oameni care să mă forţeze să îi privesc prin prisma culorii politice. Asta pentru că nu îmi stă în fire să fiu neprietenoasă şi nici să am prejudecăţi. Nu am nimic de împărţit cu nimeni şi nu port pică celor care nu mă plac, nu mă susţin sau nu sunt de acord cu mine. Şi nu spun lucrurile astea doar pentru că sună bine, ci pentru că sunt adevărate şi mă caracterizează… Ştiu, nu încălzeşte pe nimeni integritatea mea, dar vă întreb: cum poate un om care nu se respectă pe sine să îi respecte pe alţii?
Dacă erai roşie… Dacă erai albastră… Dacă erai mov… NU, fraţilor!
Alternanţa la putere e firească. Azi roşu, mâine albastru, poimâine mov… Singura constantă a curcubeului politic trebuie să fie responsabilitatea actului de guvernare. Asta trebuie să primeze. Asta trebuie să conteze. Alternanţa trebuie să fie dictată doar de un eşec în a reprezenta interesele sociale şi economice ale ţării. Şi NU, nu trebuie să fim pasivi, să plecăm capul ori să ne resemnăm într-o auto-indusă neputinţă. Vrei să se schimbe ceva în ţara asta? Ia atitudine!
Într-o Românie în care până şi banii au un preţ, singurul lucru pe care îl poţi vinde dar nu îl mai poţi răscumpăra este omenia.
Eu refuz să mă vând, indiferent de ofertă!”.