Probabil niciodată timpul nu a fost atât de comprimat ca acum: nu avem vreme de lecturi, alergăm să ducem copiii la şcoală, tânjim după prieteni vechi, ducem dorul părinţilor şi altele asemenea. Totul se desfăşoară într-o goană furibundă după timp liber, pe fondul propovăduirii beneficiilor unei vieţi sănătoase cu tot ceea ce unii sau alţii, mai mult sau mai puţin avizaţi, consideră că înseamnă ea.
Aşa cum studenţii se apucă de învăţat „de luni”, tot aşa am „croşetat” şi eu de-a lungul timpului promisiunea începerii practicării mişcării. De încercat am încercat: alergatul în parc, banda, bicicleta dar m-au ţinut… cât m-au ţinut. În căutarea unei forme care să mă convingă pe termen lung, am trecut şi pe la Pilates. M-am gândit că trebuie să fie ceva din moment ce se bucură de atâta popularitate, fiind agreat de o sumedenie de persoane în căutarea formei fizice perfecte. Am părăsit sala dedicată întrebându-mă cui i-o mai fi venit şi ideea acestei „discipline”. Că de greu, e greu! Mă aşteptam să găsesc răspunsul în persoana unei doamne (domnii parcă au aşa, o predispoziţie la „greutăţi”).
Vi-l prezint astfel pe… JOSEPH PILATES, care pe bună dreptate afirma că: „sunt cu 50 de ani înaintea vremurilor mele”, ţinând cont că artizanul nostru s-a născut în Germania anului 1883.
A pornit în viaţă ca un copil bolnăvicios, diagnosticat cu astm sau febră reumatică, fapt care l-a determinat pe tatăl său, fost gimnast să încerce a îmbunătăţi condiţia fizică a fiului său.
Ajuns la paisprezece ani, Joseph nu mai afişează nicio urmă din problemele din copilărie şi este un practicant experimentat de culturism, box, gimnastică sau jiu-jitsu. Era ferm convins de altfel că stilul de viaţă „modern”, împreună cu postura deficitară şi respiraţia ineficientă sunt cauze evidente ale unei sănătăţi precare.
În căutarea unei noi vieţi, se mută în Anglia în 1912 unde îşi câştigă existenţa din box-ul profesionist, dar şi ca profesor de tehnici de auto-apărare pentru ofiţerii de la Scotland Yard. Nu se bucură prea mult de traiul dobândit că este întemniţat, alături de alţi cetăţeni germani, în Lancaster Castle, odată cu izbucnirea Primului Război Mondial.
Pilates îşi antrenează colegii de carceră după o formulă proprie (mai târziu va vorbi despre „Contrology” – un sistem integrat de exerciţii fizice creat după studiul mişcării animalelor şi al celor inspirate din yoga). Dovada geniului său a fost demonstrată în primă fază când, în timpul epidemiei de gripă din 1918 din Anglia, care a decimat mii de oameni, niciunul dintre discipolii săi nu a pierit.
Scăpat din detenţie, revine în Germania natală dar nu pentru mult timp, părăsind-o definitiv atunci când oficialii germani îi cer să predea metoda sa în pregătirea armatei.
Emigrează în Statele Unite şi alături de Clara, soţia sa, deschid un studio dedicat la New York, unde predă şi dezvoltă peste 500 de exerciţii, fiind fascinat de ceea ce era în opinia sa idealul masculin: bărbatul grec, de un echilibru balansat între corp, minte şi spirit.
Printre „studenţi” îi trec pragul figuri proeminente ale vremii: George Balanchine – unul dintre cei mai importanţi coregrafi ai secolului XX, cel care îl va invita pe Joseph să pregătească balerinele de la New York City Ballet sau Martha Graham – cea care a revoluţionat dansul modern american şi ale cărei tehnici sunt predate şi azi în şcolile de specialitate.
Protagonistul portretului de azi „înşiră” nu mai puţin de 26 de invenţii patentate, vorbind despre „Contrology”, de exemplu, ca fiind metoda prin care este încurajată mintea să controleze muşchii, cu precădere pe cei responsabili cu postura. Explică succint autocontrolul ca fiind „ştiinţa, arta şi dezvoltarea coordonată a corpului, minţii şi spiritului, prin mişcări naturale, sub controlul strict al voinţei”.
Numeroşi discipoli de-ai săi îşi deschid propriile studiouri prin care duc mai departe misiunea primită, combinând mişcările specifice simple sau cu ajutorul aparatelor gândite de Pilates în completarea metodei sale.
Vorbind despre aparate, alura spartană a acestora, uşor rudimentară şi azi denotă din plin geniul lui: metoda îşi probează eficienţa neavând nevoie de tehnologii de ultimă generaţie.
În anii ’70 celebrităţile de la Hollywood descoperă Pilates prin intermediul studioului lui Ron Fletcher din Beverly Hills, un alt învăţăcel de-al lui.
Pilates însuşi a continuat să exerseze până în momentul morţii sale, la 83 de ani fascinând printr-o formă fizică pe care mulţi tineri nu o au.
Formula prin care câştigă lejer adepţi în toată lumea sparge barierele timpului şi ne arată că nu tot ceea ce este vechi este şi învechit. Trebuie doar să ne oprim uneori şi să aruncăm o privire binevoitoare în trecut. Cu siguranţă curiozitatea şi setea de cunoaştere ne vor deschide ochii larg atunci când ne simţim pierduţi noteaza life.ro