Ovidiu Horga, reprezentantul Centrului De Informare şi Promovare Turistică Tauţ a început să facă cunoascute pe Facebook anumite zone din judeţ care pot fi vizitate.
De această dată este vorba despre Cetatea medievală de la Tauţ – Cetatea turcească.
„Situl arheologic “La Cetate” este cunoscut local sub această denumire datorită aşezării garnizoanei otomane în acest loc, pentru a apăra graniţa cu Imperiul Austriac, stabilită în sec XVIII de-a lungul râului Mureş. De fapt, ruinele sunt fostele ziduri ale unei BISERICI în stil romanic, construită în secolele XII-XIII, care de-a lungul a două secole suferă extinderi succesive în stil gotic. Construcţia din piatră a fost ridicată pe amplasamentul bisericii medievale a satului FELTOT, predecesorul târgului medieval Tauţ.
Există numeroase dezbateri referitoare la ctitorirea bisericii, majoritatea cercetătorilor considerând că biserica a fost construită prin eforturile localnicilor, deoarece funcţiona ca biserică parohială a târgului medieval, în timp ce o minoritate a comunităţii ştiinţifice considera că biserica a aparţinut unei familii nobilare locale.
Cercetările arheologice asupra schitului întreprinse între 1999 şi 2009 au însumat şapte campanii arheologice care au dus la dezvelirea ansamblului bisericii medievale orientate spre est-vest. Cele mai însemnate cercetări arheologice sistematice (2004-2007; 2009) au fost efectuate de catre Hurezan George Pascu, Marginean Florin, Kopeczy Zsuzsanna, Rusu Adrian Andrei, având sprijinul Complexului Muzeal Arad, şi al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române Cluj-Napoca.
Biserica romanică era formată dintr-o navă aproximativ dreptunghiulară (13,20 x 9,20 m) şi abisa altarului. Accesul în biserica se facea pe latura sudica, printr-un gol cu doua retrageri.
Biserica gotica avea un plan caracteristic bisericilor tip hala, cu dimensiunile maxime aproximative 22,00 x 39,00 m (dimensiunea finala, rezultatul multiplelor interventii succesive asupra bisericii romanice, ce au avut loc pe parcursul secolelor XIV-XVI).
In prezent, ruinele bisericii se află pe o colina din imediata vecinatate a zonei intravilane a satului Taut, la aproximativ 1 km veste de sat, la 200 m sore sud de biserica ortodoxa din Taut, si 1 km vest fata de albia paraului Cigher, situl arheologic intinzandu-se pe trei parcele aflate in proprietate privata. Zidurile din piatra sunt acoperite aproape integral de pamant pentru conservarea lor in situ ( “in situ” = conservarea ecosistemelor si habitatelor naturale, cu mentinerea si refacerea in mediul lor natural).
Punerea în valoare a ruinelor – o intervenţie dezirabilă – ar presupune, in mod ideal, excavarea acestora (sub permanenta indrumare a specialistilor) si documentarea starii actuale a ruinei, respectiv construirea unei structuri de protecţie şi amenajarea zonei astfel încât să se creeze un cadru atractiv unde ruinele să poată fi puse în evidenţă şi vizitate. Patrimoniului cultural intangibil existent din zonă: tradiţiile locale, stilul de viaţă arhaic rural, meştesugurile locale etc. crează un cadru favorabil unei asemena intervenţii ce ar putea constitui elementul de propulsare economică a localităţii, prin atragerea altor investiţii şi prin dezvoltarea turismului local.
Surse bibliografice:
http://ran.cimec.ro/sel.asp…
Rusu, A. A. & Hurezan, G. P., 2000. Biserici medievale din județul Arad. Arad: Complexul Muzeal Arad.
Mărginean, F., 2006. Biserica romanică de la Tauț. Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, Nr. IV.
Tămăşan, M., 2017. Teza de doctorat – Muzealizarea – o modalitate de punere în valoare a patrimoniului medieval din mediul rural. Propuneri pentru județul Arad. Timisoara: Editura UPT.
Surse imagini: arhivele dr. arh. Maria Tamasan, si dr. arheolog Florin Marginean
http://ran.cimec.ro/sel.asp…”
