Istoricul arădean Antoniu Martin ne vorbeşte despre masonerie şi Unirea de la 1859.
Acesta spune că în occidentul european, masoneria s-a afirmat ca un veritabil militant împotriva a tot ceea ce îngrădea libertatea în multiplele ei valențe. Pe palierul politic, masoneria a militat împotriva oricărei forme de tiranie, împotriva absolutismului monarchic. În multe cazuri, lojile masonice au desfășurat o activitate subversivă, subterană, secretă, plănuind lovituri de palat, puciuri militare și revoluții. Cultura secretului, exersată în timp, a permis membrilor lojilor să ducă o activitate de tip conspirativ împotriva autorităților epocii.
„În interiorul lojilor s-a dat semnalul revoluțiilor europene de la 1848, masonii fiind cei care au elaborate petiții, proclamații și programe revoluționare reformiste. Marea majoritate a liderilor politici români din a doua jumătate a secolului XIX s-a format la ”școala masonică franceză”. Proiectul României moderne, liberale, a fost plămădit în lojile masonice de la Paris, București și Iași, chiar dacă, pentru a se proteja, acestea au îmbrăcat haina unor societăți culturale. În contextual post-revoluțonar pașoptist masonii români au desfășurat o intensă activitate pentru promovarea idealurilor naționale în marile capitale europene. Este cazul lui Ion C.Brătianu și C.A.Rosetti, personalități care s-au implicat decisiv și în actul de la 24 ianuarie 1859. Faptul că viitorul domnitor Alexandru Ioan Cuza a aparținut vreunei loji masonice nu este așa de important, având în vedere că aproape toți cei implicați în evenimentele politice de atunci au fost masoni”, susţine Antoniu Martin.
Acesta mai spune că deși masoneria promova la nivel european abordări de tip internaționalist, masonii români au folosit mecanismele oferite de această societate inițiatică în beneficial proiectului național. În jurul anului 1859 s-a petrecut un fenomen de dinamizare a activității unor loji din Principatele Române, ca să exemplificăm doar prin ”Steaua Dunării” și ”Steaua României”. Mecanismele existente deja din perioada revoluției pașoptiste și rețelele cvasisecrete de factură masonică au fost folosite exemplar de către liderii politici unioniști pentru a tranșa unele decizii de importanță majoră. Astfel, în pregătirea momentului dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, omul politic Ion C.Brătianu a mobilizat în secret toate componentele amintite mai sus.
„Că masoneria a jucat un rol central – cel puțin marea majoritate a masonilor români implicați – este un fapt istoric atestat. Nu întâmplător în 1859 s-a creat prima obediență masonică românească: Marele Orient al României. Și prin acest fapt proiectul masonic românesc a pus Europa și chiar masoneria europeană în fața faptului împlinit”, mai adaugă instoricul.