Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a declarat că nu ar trebui să existe angajaţi cu jumătate de normă în sistemul bugetar, menţionând că au fost descoperite multe persoane care lucrau câte opt ore pe zi, dar aveau contracte part-time şi,astfel, nu beneficiază de asigurare de sănătate sau de pensie.
Ministrul Muncii a explicat că a discutat cu ministerul Finanţelor Publice şi a cerut să se găsească o soluţie pentru ca salariul netul să nu fie schimbat faţă de anul trecut, urmând ca statul să completeze aceste contribuţii.
“Sunt 153.000 de slujbe care au ieşit în economia albă, practic, ei plăteau contribuţiile la două ore, dar lucrau opt şi noi ştim cum este cu munca la negru pentru că ITM-urile au făcut foarte multe verificări şi au găsit asemenea situaţii. În momentul în care au văzut că nu se mai permite să nu plătească contribuţiile la salariul minim pe economie, au luat măsura de a plăti în mod real şi ştatele către stat şi salariile pe care le plăteau angajaţilor respectivi”, a explicat deminitarul.
Vasilescu a subliniat că ordonanţa de urgenţă cu privire la salarii cuprinde şi excepţii de la plata contribuţiilor pentru angajaţii cu jumătate de normă.
“Sunt exceptaţi elevii şi studenţii care lucrează part-time ca să plătească contribuţiile la nivelul salariului minim, persoanele cu handicap, care oricum, prin lege, nu pot să lucreze o normă intreagă, pensionarii, care pot lucra part-time fără să plătească aceste contribuţii, dar şi cei care au deja o slujbă, un contract de opt ore undeva şi mai lucrează încă două ore la part-time. Este o măsură pentru protecţia angajaţilor respectivi pentru ca şi ei trebuie să beneficieze de o asigurare medicală şi de pensie”, a mai spus ministrul Muncii.
Reprezentanţii Ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS) au prezententat care sunt, până în acest moment, efectele Legii 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, lege care urmăreşte o uniformizare a salariilor bugetarilor.
„Scopul actului normativ a fost echilibrarea sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore, în sensul că pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii, funcţionarii din instituţiile statului aveau salarii diferite”, se arată într-un comunicat al ministerului condus de Olguţa Vasilescu.
Potrivit comunicatului, Legea 153 a regelemntat, de la 1 ianuarie, câteva dezechilibre salariale.
„Spre exemplu, un director executiv gradul II, la APIA avea un salariu brut de 12.371 lei, iar un director executiv, grad II, la Garda de Mediu avea un salariu brut de 4.172 lei. De asemenea, un consilier de ministru la Ministerul Muncii avea un salariu brut de 6.700 lei, iar un consilier ministru la Ministerul Sănătăţii avea un salariu brut de 12.000 lei”, se mai arată în cumunicatul MMJS.
Potrivit sursei citate, raportul între cel mai mic salariu din sistemul bugetar şi cel mai mare era de 1 la 18, mulţi dintre bugetari având salarii mai mari decât preşedintele României.
„Prin Legea 153/2017 s-a consfinţit ca cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie al preşedintelui României, iar raportul a devenit de 1 la 12. Din acest motiv s-a luat măsura ajustării tuturor salariilor care depăşeau indemnizaţia preşedintelui României, în general a celor cu funcţii de conducere”, mai spun reprezentanţii MMJS.
De asemenea, altă inechitate invocată de către reprezentanţii MMJS se referă la salariilor IT-iştilor din diferite instituţii. De exemplu, se arată în comunicatul MMJS, un IT-ist la ANPIS avea un salariu brut de 4.019 lei, în timp ce un IT-ist la ICCJ avea un salariu brut de 9.322 lei.
„În ceea ce priveşte salariile grefierilor, MMJS a solicitat şi primit de la Ministerul Justiţiei lista cu salariile în plată la categorii de personal din sistemul Justiţiei şi a operat modificări salariale pentru grefieri între 23% şi 91%, până în 2022, etapizat. În ceea ce priveşte transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, întreg sistemul public beneficiază de o majorare de 25%, de la 1 ianuarie 2018, care acoperă procentul aferent contribuţiilor plătite de angajator, motiv pentru care nu există posibilitatea ca venitul net al vreunui angajat cu normă întreagă, din sistemul bugetar, să scadă, cu excepţia celor 3% care au suferit ajustările salariale amintite”, se mai arată în comunicatul MMJS noteaza gandul.info