Primarul din Sfântu Gheorghe a arborat drapelul Ungariei pe străzile orașului încă din 13 martie. Lucru care a provocat nemulțumirea conducerii Prefecturii Covasna, pe motiv că lângă steagul Ungariei nu a fost arborat și cel al României, potrivit Legii 75 din 1994. Totuși de ce 15 martie are o semnificație aparte pentru cetățenii de etnie maghiară.
Ziua maghiarilor de pretutindeni – istoric
Ca urmare a deciziei Parlamentului de la Budapesta din 1991, Ungaria are trei sărbători naționale. Pe 15 martie, maghiarii aniversează Revoluția din 1848, moment care a marcat apariția parlamentului modern a Ungariei. Pe 20 august este sărbătoarea Sfântului Rege Ștefan I, întemeietorul Regatului Ungariei, iar pe 23 octombrie, se comemorează Revoluția din 1956 scrie mediafax.ro
Chiar dacă Ziua Națională este pe 20 august, cea mai populară sărbătoare este pe 15 martie, eveniment cunoscut ca Ziua maghiarilor de pretutindeni. Revoluția Maghiară din 1848 a fost un eveniment important al istoriei Ungariei din epoca modernă și este atribuit dentității naționale a poporului maghiar.
Lajos Kossuth, István Széchenyi, Sándor Petőfi, József Bem, fac parte din cele mai respectate personalități din istoria Ungariei, numele lor fiind legate de Revoluția maghiară din 1948. Revolta maghiarilor a făcut parte din peisajul revoluționar european al acelei perioade și a început la 15 martie cu evenimente sângeroase la Pesta și Buda. Protestatarii l-au forțat pe guvernatorul imperial să accepte cele 12 puncte ale Revoluției Maghiare. Astfel, revoluționarii au preluat puterea și au înființat primul parlament modern maghiar și un Guvern condus de Lajos Batthyány. Monarhia Habsburgică a acceptat guvernul din Ungaria, fiind ocupată cu ample mișcări de stradă la Viena.
După ce în decembrie 1848, revoluția austriacă a fost înăbușită, monarhia Habsburgică s-a îndreptat împotria revoluției Maghiare, iar noul împărat Franz Joseph a ordonat dizolvarea guvernului de la Budapesta. În 1849, revoluția Maghiară a fost și ea înăbușită.