Direcţia de Sănătate Publică a judeţul Arad organizează în luna iulie 2018 campania de informare-educare-comunicare cu titlul: “Luna naţională a informării despre efectele consumului de alcool”. Campania se adresează tinerilor din grupurile vulnerabile: copii în situație de risc ridicat (sărăcie, dezagregare familială, delicvență juvenilă, copii aflați în sistemul de protecție de stat, copiii străzii), tineri de peste 18 ani care părăsesc sistemul de protecție de stat, tineri cu dizabilități fizice sau mentale, dependenți de droguri, etnie romă, șomeri, tineri cu venituri reduse, fără adăpost, nivel scăzut de educație, comunități rurale la risc.
Sloganul campaniei este : „Alcoolul nu este o rezolvare!”.”
„Scopul campaniei este informarea populației vulnerabile cu privire la efectele consumului dăunător de alcool”, a declarat director executive, jr. Cătană Constantin.
Mesajul cheie al campaniei este: “Tinerii care se confruntă cu lipsuri materiale, boli, probleme familiale, carențe în educație, lipsa locuinței sau discriminare pot fi predispuşi să consume alcool în cantităţi mari şi de la vârste mai timpurii, iar consecințele alcoolului asupra sănătăţii şi vieţii pot fi mai severe decât la semenii lor. Deși aproape jumătate din tineri declară că băutura îi ajută să uite de probleme, „Alcoolul nu este o rezolvare!”
Campania este finanțată de către Ministerul Sănătății prin Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății. Suportul metodologic al campaniei este asigurat de Institutul Național de Sănătate Publică.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, alcoolul este a treia cauză de boală și moarte prematură pentru populația generală.
În rândul adolescenților și tinerilor cu vârsta cuprinsă între 10 și 24 de ani, alcoolul este principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 7% din anii de viață trăiți cu incapacitate sau pierduți prin deces prematur.
În rândul tinerilor, unul din zece decese la femei și unul din patru decese la bărbați este legat de alcool.
Aproximativ 80% din adolescenții români în vârstă de 16 ani au consumat cel puțin o dată în viață o băutură alcoolică și aproape o treime au trecut prin mai multe episoade de ebrietate. Vârsta medie la care tinerii încep să bea este 14 ani, numărul băieților care încep să consume alcool dublându-se pe parcursul anilor de liceu.
Adolescenții și tinerii în vârstă de până la 25 ani reprezintă o populaţie în mod particular la risc, datorită percepției inadecvate asupra riscurilor. În general, tinerii sunt expuși consecințelor de scurtă durată ale alcoolului, cum sunt starea de ebrietate, agresiunile fizice, decesele accidentale sau problemele cu poliția.
Cu cât vârsta de debut a consumului de alcool este mai timpurie, cu atât este mai puternică relația sa cu alcoolismul cronic, cu abstinența de scurtă durată și cu prezența unor consecințe severe asupra stării de sănătate și vieții sociale.
Cea mai înaltă vulnerabilitate față de efectele alcoolului o au adolescenții care încep să bea înainte de a împlini 15 ani, aceștia având un risc între patru și șapte ori mai mare de a deveni mari băutori față de cei care încep să bea mai târziu. Aproximativ 15% din aceștia vor întruni criteriile pentru dependență de alcool până la sfârșitul adolescenței.
Deși adolescenții români se situează în categoria băutorilor moderați, studiile internaționale atenționează asupra faptului că „elevii români sunt tentați să ofere răspunsurile pe care le consideră dezirabile social, ceea ce înseamnă că nivelul consumului de alcool este probabil mai mare decât cel raportat.” În cazul tinerilor expuși unor factori de vulnerabilitate, riscurile asociate consumului sunt cu mult mai mari decât în rândul populației avantajate. Modelul de consum și, uneori, tipul de alcool consumat, consumul de alcool al părinților și statutul socioeconomic dezavantajat amplifică acest decalaj.