La începutul lunii septembrie a explodat un scandal enorm care vizează cea mai mare spălătorie de bani concepută şi pusă în opera în favoarea familiei lui Vladimir Putin şi a serviciilor secrete ruse.După scandalul ce a vizat Republica Moldova şi Kazahstanul, de această dată vizată este Danske Bank, cea mai mare bancă daneză, cu precădere filiala sa din Estonia, care a lucrat cu banii non-rezidenţilor. Este vorba, iniţial, despre o sumă de 150 mld dolari vehiculaţi între 2007 şi ziua de azi, din care o parte provin din acţiuni ilegale şi au urme de sânge pe ei, potrivit presei internaţionale.
Cel mai mare scandal european al spălării de bani, prin filiala estoniană a Danske Bank, s-a încheiat cu demisia, miercuri, a directorului executiv, Thomas Borgen. Deşi exonerat de responsabilitate juridică, în urma unui audit intern şi a unui raport făcut chiar de bancă, acesta a fost nevoit să-şi prezinte demisia după ce rapoarte succesive au revelat că banca a creat cel mai mare mecanism de spălare de bani din Europa, care a determinat şi cel mai mare scandal atunci când s-au verificat tranzacţii suspicioase care au ajuns în final la nivelul de 200 miliarde de euro (234 miliarde de dolari), majoritatea dovedindu-se spălare de bani, despre care o sursă internă a dezvăluit încă din 2014 că e vorba despre banii Preşedintelui rus Vladimir Putin, ai familiei sale şi ai serviciilor secrete ruse.
Afacerea Danske Bank: 150 mld euro bani spălaţi pentru familia Putin şi serviciile secrete ruse Numai anul 2017, când a pornit investigaţia, prin filiala estoniană a băncii daneze s-au spălat 28 miliarde de euro bani ruşi, de unde cel mai mare scandal de spălare de bani din istoria Europei a explodat. Expunerea publică a avut loc după ce firma americană Promontory Financial, angajată de Danske Bank, a prezentat raportul afacerii. Primele semnale veniseră în septembrie 2017, când presa daneză, în speţă ziarul Berlingske, expusese faptul spălării a 2,4 miliarde de euro bani azeri murdari prin aceeaşi bancă, în acelaşi mecanism, pentru ca în luna iulie să explodeze partea cea mai mare a afacerii, 7 miliarde euro bani ruşi spălaţi între 2012-2015. Însă enormitatea a apărut abia după rapoartele concrete şi depline şi investigaţia pornită de bancă. Fireşte că datele au venit din interior.
Probabil că nu am fi aflat niciodată despre întreaga afacere, nici măcar despre magnitudinea sa, până când o sursă internă nu a identificat banii familiei Putin şi bani din serviciile ruse care tranzitau conturile băncii. Aici a fost dată alarma, iar ce a urmat a fost o investigaţie deplină a magnitudinii spălării de bani. De menţionat că, deşi afacerea a fost testată şi declanşată încă din 2007, ea nu a început să ruleze cu viteză decât foarte târziu, anul trecut. Reglementatorii bancari danez şi estonian au avertizat din 2012 respectiv 2013 despre slăbiciunile interne ale băncii în supervizarea tranzacţiilor non-rezidenţilor, dar evaluările interne au dus la închiderea operaţiunilor semnalate abia în 2015, iar alarma a apărut abia după ce afacerea a izbucnit în presa daneză, în 2017, când s-a trecut la evaluarea deplină a acestui tip de tranzacţii. Scandalurile Laundromat: spălătoriile de bani europene pentru criminalitatea organizată şi autocraţi sub sancţiuni Ca să fim corecţi, nu e prima asemenea spălătorie de bani care are loc în Europa. Şi nu vorbim aici de Laundromatul prin Republica Moldova via bănci estoniene şi letone, fiind vorba despre state proaspăt intrate în UE.
Astfel, banca britanică HSBC a spălat 760 mln euro în 2012 bani ai cartelurilor mexicane de droguri, în timp ce Deutsche Bank a spălat 9 miliarde bani ruşi. Dar prin comparaţie, cele 150 mld USD în discuţie, din care 28 mld euro într-un singur an, sunt record absolut şi incomparabil ca ordin de mărime faţă de acţiunile anterioare. Iar consecinţele vin în cascadă. Mai întâi, Danske Bank a pierdut reputaţia seriozităţii şi respectului faţă de reguli. Apoi valoarea acţiunilor a pierdut un sfert din valoare în acest an, iar şeful tranzacţiilor internaţionale, Lars Morch, a demisionat, în timp ce întreaga conducere a băncii se clatină şi e puţin probabil să ajungă la sfârşitul anului în funcţie. Numai joi, când scandalul a ieşit în Financial Times pe baza raportului, acţiunile au scăzut cu 6% şi cu 7,5 % până la sfârşitul săptămânii 3-9 septembrie. Cele 150 mld USD în discuţie, din care 28 mld euro într-un singur an, sunt record absolut şi incomparabil ca ordin de mărime faţă de acţiunile anterioare. Dar necazurile vizează şi răspunderea penală, autorităţile daneze anchetând 26 oficiali ai băncii pe baza acestui raport. În plus, nu trebuie uitat că sancţiunile externe se acumulează.
SUA a sancţionat HSBC anterior pentru afacerea cu banii din droguri printr-o amendă de 1,9 mld dolari în 2012, şi ar putea reacţiona proporţional, mult mai dur, în acest caz, mai ales că Danske Bank are program de bonduri pe dolari şi credite în dolari, manevrând toate tranzacţiile din Laundromatul filialei estoniene în dolari. Afacerile din 2015 ale filialei estoniene vizează exclusiv bani veniţi din state de risc, aşa cum sunt ele cotate la nivel mondial, respectiv state cu sisteme slabe de control şi supraveghere a tranzacţiilor şi spălării de bani precum Rusia, Republica Moldova şi Azerbaidjan. Ancheta pentru toţi banii spălaţi a intervenit abia în 2017, după apariţia scandalului în presă, când s-a apelat la firma americană specializată tocmai pentru a identifica ce s-a întâmplat încă din 2007. De altfel, chiar din octombrie anul trecut autorităţile franceze au lansat investigaţii formale împotriva Danske Bank, iar de la statutul de anchetat, banca a ajuns doar martor care a asistat (favorizat?) tranzacţiile anchetate de către Paris.
Actualele poziţii vocale ale politicienilor danezi pentru legi mai dure şi mai ferme sunt, evident, tardive. Mass media a avertizat din timp, pe baza declaraţiilor unui om din interior, despre spălătoria de bani Ministrul Afacerilor din Danemarca, Rasmus Jarlov, a anunţat vineri, 7 septembrie, că, cel mai probabil, tranzacţii ilegale s-au derulat prin Dasnke Bank şi că ele sunt investigate. Jarlov este responsabil de legislaţia fiscală şi spălătoria de bani ar putea să-i încheie şi lui cariera politică. Reacţia are loc abia după apariţia în Wall Street Journal a investigaţiei vorbind despre cei 150 miliarde de dolari spălaţi în Danske Bank între 2007-2015, fără sesizarea anterioară a autorităţilor daneze şi fără a considera măcar investigaţiile publicate de presa daneză, şi arată clar superficialitatea sau complezenţa, dacă nu participarea vinovată la întreaga afacere, a autorităţilor daneze de prim rang. Fostul şef al tranzacţiilor internaţionale al băncii, Thomas Borgen, de care se leagă marea parte a perioadei incriminate, şi-a cerut scuze publice că nu a acţionat mai din timp pentru a preveni spălarea de bani. Concluziile finale al investigaţiei interne sunt obligatorii a fi publicate de către banca însăşi până la sfârşitul lunii, când un nou cutremur se aşteaptă, cu consecinţe pe toată linia pentru bancă şi pentru sistemul bancar danez, dar şi efecte majore la nivel politic.
Subiectul e departe de a se fi închis, deoarece majoritatea tranzacţiilor s-au făcut în dolari, iar partea din raport care analizează modul în care banca daneză a respectat legislaţia SUA în materie nu a fost dat publicităţii, ci a rămas secretă. Ameninţarea privind o amendă uriaşă din partea Trezoreriei americane ar putea veni, cu atât mai importantă cu cât tranzacţiile vizează mare parte dintre persoanele implicate în tranzacţiile suspicioase şi spălările de bani se aflau deja sub sancţiuni internaţionale. Astfel, în luna septembrie, banca olandeză ING a plătit – în baza unei înţelegeri cu autorităţile americane – 775 milioane de euro, adică circa 900 milioane de dolari amendă, după ce a recunoscut că procedurile interne au permis grupărilor criminale să spele bani prin conturile sale (fiind vorba despre carteluri de droguri mexicane, cu precădere). În momentul de faţă, banca letonă ABLV este acuzată de autorităţile americane pentru acoperirea spălărilor de bani, i s-au interzis tranzacţiile cu dolari şi accesul la credite, iar tranzacţiile internaţionale au intrat în colaps, banca mergând spre faliment. Dasnke Bank nu are licenţă pentru Statele Unite, dar chiar şi aşa, o pedeapsă de tipul blocării tranzacţiilor băncilor corespondente din SUA cu Danske ar duce la faliment şi închiderea celei mai mari bănci din Danemarca.
Cea mai mare problemă incriminată rămâne relatarea făcută de către o persoană din interiorul băncii către autorităţile estoniene odată ce a identificat numele şi identitatea unora dintre cei care tranzacţionau – Vladimir Putin, familia sa, serviciile secrete ruse – în 2014, după anexarea Crimeei şi în plină agresiune rusă în Estul Ucrainei. Proceduri laxe, risc maxim, apetit redus pentru controlul tranzacţiilor suspicioase Problemele băncii daneze au ţinut de proceduri laxe în materie de control şi îndeplinire a procedurilor, acceptând riscuri mari în afaceri, cu profituri mari dar şi riscuri proporţionale la tranzacţii suspicioase, cu precădere prin filiala din Estonia. Aici, din cauza costurilor platformelor online – se menţionează în raport – Danske Bank ar fi evitat să respecte procedurile, şi asta în ciuda apelurilor UE privind combaterea tranzacţiilor suspicioase şi a acţiunilor programate de spălare de bani, de unde atenţia crescândă a SUA pentru operaţiunile băncii. Danske Bank a efectuat un control complet asupra a 15.000 de clienţi şi peste 9,5 milioane de tranzacţii din perioada 2007-2015, concluzionând că nici directorul executiv Borgan, nici Preşedintele băncii, Ole Andersen, nu şi-au încălcat obligaţiile legale. Totuşi, portofoliul filialei estoniene s-a dovedit a conţine peste 10.000 de clienţi înregistraţi în 90 de state între care cele mai prezente sunt Rusia, Marea Britanie, Insulele Virgine Britanice şi Finlanda, cu o treime dintre ei deveniţi clienţi în 2007, anul de când datează primele avertismente privind spălătoria daneză de bani.
Autorităţile de reglementare din Estonia şi Danemarca au reacţionat chiar din primele momente privind spălarea de bani făcută prin filiala băncii. Astfel, raportul menţionează că Danske Bank a fost criticată de către reglementatorul Estonian în 2007 şi acesta a avut informaţii schimbate cu autoritatea daneză de reglementare legat de „activitatea criminală în cea mai pură formă, inclusiv spălarea de bani“ estimată la miliarde de ruble pe lună, potrivit Reuters, care dă publicităţii elementele din raport. Cauzele penale: încălcarea regimului de sancţiuni către persoanelor şi autorităţilor ruse pentru anexarea Crimeei şi agresiunea militară din Estul Ucrainei Dar cea mai mare problemă incriminată rămâne relatarea făcută de către o persoană din interiorul băncii către autorităţile estoniene odată ce a identificat numele şi identitatea unora dintre cei care tranzacţionau – Vladimir Putin, familia sa, serviciile secrete ruse – în 2014, după anexarea Crimeei şi în plină agresiune rusă în Estul Ucrainei, când sancţiunile europene asupra persoanelor implicate erau deja aplicate la nivel european. Raportul susţine că alegaţiile din interior, ajunse în spaţiul public prin media, nu au fost investigate de bancă cum trebuie, nu au fost comunicate bordului băncii, Danske Bank nereuşind să ia măsuri măcar în 2014 şi să întărească, după cum era necesar, procedurile de control a tranzacţiilor. Autorităţile estoniene au sancţionat, în mod repetat, apetitul pentru risc şi unul invers proporţional pentru controlul riscului la filiala estoniană a Danske Bank. Înaintea izbucnirii acestui scandal, banca daneză reuşise să echilibreze problemele cu reglementatorul estonian şi danez şi să-şi aşeze problemele de imagine. Acţiunile sale sub Borgen s-au dublat, dar banca a pierdut o treime din valoare anul acesta, de la primele semne ale scandalului. Danske Bank a examinat tranzacţiile a peste 6200 de clienţi de la începutul scandalului şi menţionează, în propriul raport, că o parte semnificativă dintre aceştia au făcut plăţi suspectate a fi parte a schemelor de spălare de bani.
De altfel, din iulie 2017, Danemarca şi Estonia au pornit investigaţii cu acuzaţii penale la adresa băncii. În urma acestor paşi, banca a lansat avertismente, a sancţionat din personal, a demis din funcţii a tăiat bonusurile unor angajaţi şi a făcut ea însăşi sesizări către autorităţi vizându-i pe angajaţii săi care nu respectau reglementările interne. Prea puţin, prea târziu, şi limitat, problema fiind una sistemică şi care excedea respectarea procedurilor, problema fiind exact aceste proceduri care au permis valorificarea vulnerabilităţilor la control de către entităţile ruse, în plin scandal al introducerii sancţiunilor internaţionale. Acţiunile sancţionatorii internaţionale urmează.
Citeste mai mult: adev.ro