Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) dezbate, marti, sesizarea presedintelui Klaus Iohannis pe legea privind presemnalizarea prin panouri a masinilor de politie cu radar, seful statului considerand, printre altele, ca prevederile nu au rolul de a duce la imbunatatirea sigurantei rutiere.
“Obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art.109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, obiectie formulata de Presedintele Romaniei”, se arata pe ordinea de zi a sedintei de marti a CCR, publicata pe site-ul institutiei.
Dezbaterea asupra acestei obiectii a fost amanata de mai multe ori de catre judecatorii Curtii Constitutionale.
Pe 27 iulie, presedintele Klaus Iohannis a depus la Curtea Constitutionala o sesizare de neconstitutionalitate pe Legea privind presemnalizarea prin panouri a masinilor de politie cu radar, adoptata de Parlament, a transmis Administratia Prezidentiala intr-un comunicat de presa.
“Referitor la prevederea potrivit careia “dispozitivele destinate masurarii vitezei se instaleaza exclusiv pe autovehicule care prezinta inscrisurile si insemnele distinctive ale politiei rutiere si care sunt pozitionate vizibil. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate masurarii vitezei se utilizeaza la o distanta maxima de 10 metri de autovehiculele care prezinta inscrisurile si insemnele distinctive ale politiei rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de masurare a vitezei din autovehicule care nu prezinta inscrisurile si insemnele distinctive, de catre politisti care nu poarta uniforme, cu inscrisuri si insemne distinctive”. De asemenea, alin. (6) din acelasi articol al legii criticate dispune obligativitatea presemnalizarii dispozitivelor radar utilizate in mod stationar, prin panouri de atentionare, instalate pe sensul de mers la o distanta de 500 – 1000 m in localitate, respectiv de 2.000 – 4.000 m in afara localitatilor”, arata Klaus Iohannis in sesizare, sustinand ca prevederile sunt neclare.
Astfel, transmite presedintele, din formulare nu se intelege clar daca pozitionarea vizibila se refera la autovehicule, la inscrisurile sau la insemnele distinctive ale politiei rutiere.
In plus, considera Klaus Iohahnis, aceasta solutie legislativa se indeparteaza de la scopul instituirii normei, respectiv acela de a conduce la imbunatatirea sigurantei rutiere.
Pe 5 iulie, proiectul deputatului PNL, Florin Roman, potrivit caruia prezenta masinilor de politie cu radar va trebui presemnalizata prin panouri la o distanta de 500 – 1000 m in localitate, respectiv de 2.000 – 4.000 m in afara localitatilor, a fost adoptat de catre Camera Deputatilor, in calitate de for decizional. Panoul care va atentiona existenta masinilor cu radare vor trebui montate de administratorii drumurilor, la cererea politistului.
Alte schimbari arata ca masinile de politie trebuie sa aiba la vedere inscriptionate pe masini semnele Politiei Rutiere, dar si ca dispozitivele radar de tip pistol nu vor mai putea fi folosite la mai mult de zece metri de masina de politie.
Grupul Politistilor Rutieri i-a transmis o scrisoare deschisa presedintelui, prin care i-au solicitat sa nu promulge modificarile OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice care face referire la semnalizarea radarelor si spun ca, daca aceasta lege va fi adoptata, vor muri peste 2.000 de persoane in 2019. Totodata, nu este clar daca vizibilitatea trebuie raportata in vreun fel la distantele de 500 si 1.000 de metri in cazul amplasarii dispozitivelor radar in localitati, respectiv la distante intre 2.000 si 4.000 de metri in cazul amplasarii dispozitivelor in afara localitatilor noteaza ziare.com