Dominoul mondial al datoriilor a început să cadă piesă cu piesă în SUA, în China şi în lumea emergentă

Economia mondială ar putea fi lovită de o furtună a defaulturilor cau­zată de prăbuşirea preţurilor materiilor prime, de rebalansarea Chinei şi de excesul de bani ieftini.

În septembrie, FMI a avertizat că lumea emergentă se va confrunta cu defaulturi în masă. În ultimele zile, mai multe companii energetice din SUA cu datorii de aproape cinci miliarde dolari au avertizat şi ele că s-ar putea să intre în faliment. Rata de default în acest sector este aproape dublă faţă de cea generală. Iar în China, bula datoriilor stă gata să se spargă şi să dărâme companii mari şi mici. SUA şi China sunt cele mai mari economii din lume.

Companiile americane cu activităţi în domeniul energiei Penn Virginia, Paragon Offshore, Magnum Hunter Resources şi Emerald Oil au avertizat că sunt în pragul falimentului. Pră­buşirea preţurilor petrolului le îngreu­nează accesul la finanţare şi mai nimeni nu se aşteaptă ca preţurile energiei să-şi revină prea curând.

Industria are în faţă un val de falimente în condiţiile în care investi­torii care s-au păcălit pariind pe o piaţă în revenire la începutul anului stau acum departe de acest sector, explică Bloomberg. Analiştii de la Barclays au calculat că în ritmul acesta rata de de-fault în rândul companiilor cu ratinguri în categoriile speculative se va dubla anul viitor.

Strategii de la Marathon Asset Ma­na­gement estimează că rata de default în sectorul companiilor de energie cu yielduri ridicate ar putea ajunge la 25% în următorii 2-3 ani dacă preţul petrolului rămâne sub 60 de dolari pe baril. Ţiţeiul s-a ieftinit cu 60% din iunie anul trecut. Analiştii de la Gold­man Sachs prognozează că pe piaţa americană cotaţiile s-ar putea duce spre 20 de dolari pe baril.

Între ianuarie şi octombrie 23 de companii de energie din SUA au intrat în incapacitate de plată, din care şase au cerut protecţie faţă de creditori sub legea falimentului, potrivit calculelor Moody’s. „Este o situaţie mult mai cumplită decât era în urmă cu doar un an“, spune Jason Mudrick, fondatorul Mudrick Capital Management. În prezent, rata de default în sectorul energiei este de 4,8%, cel mai ridicat nivel de după 1999. Indicele Bloomberg al materiilor prime tatonează din nou minimul ultimilor 16 ani. Cotaţiile metalelor industriale de bază sunt cu 50% sub maximele din 2011.

În China, un mare producător de ciment, Shanshui Cement Group, şi-a anunţat defaultul pe obligaţiuni de două miliarde yuani (314 mil. dolari) vândute pe piaţa locală, potrivit Reu­ters. Chinurile financiare ale acestei companii sunt un nou semn că bula datoriilor corporate din China începe să se spargă. Bloomberg averti­zează că acest default va afecta obligaţiuni denominate în dolari de 500 de milioane de dolari cu scadenţa în 2020.

AP atrage atenţia că aceste este cel mai mare default pe obligaţiuni corporate permis până acum de Beijing, care încearcă să dea forţelor pieţei un rol mai mare ca parte a unei reforme economice. Pentru The Wall Street Journal, încapacitatea de plată este cel puţin ciudată, având în vedere că Shanshui Cement are destule rezerve financiare pentru a-şi plăti datoriile. Publicaţia americană leagă defaultul de o luptă dată de management cu grupuri rivale care vor să preia controlul companiei. Cu toate acestea, scrie WSJ, investitorii în obligaţiuni fug panicaţi, iar datoriile în creştere din China va declanşa o avalanşă de defaulturi.

Shanshui Cement este cel puţin a şasea companie de anul acesta care nu-şi poate plăti datoriile către creditorii chinezi.

Sinosteel şi Baoding Tianwei Yingli New Energy Resources au intrat în default luna trecută. În ultimii ani, pentru a stimula creşterea economică, Beijingul a încurajat guvernele locale, companiile şi băncile să se supraîndatoreze. Creditele către companii şi gospodării echivalau cu 207% din PIB la sfârşitul lunii iunie. În 2008, nivelul era de 125% din PIB. China are al doilea PIB ca mărime din lume. Spre comparaţie, faimoasele datorii ale Greciei sunt de de 185% din PIB.

Dacă Rezerva Federală americană decide să majoreze dobânzile în SUA (decembrie ar putea fi luna în care va efectua prima majorare), companiilor chineze le va fi mai greu să-şi administreze datoriile, iar numărul de defaulturi va creşte.

Creşterea defaulturilor de pe pieţele emergente concide de obicei cu episoadele de apreciere a dolarului. Companiile care s-au împrumutat în dolari în timp ce veniturile lor erau realizate în moneda locală, în depreciere accelerată, ajung să-şi plătească mai greu creditorii când dolarul se apreciază deoarece costurile sunt mai mari. Monede precum lira turcească şi realul brazilian s-au prăbuşit cu 20-30% anul acesta.