Klaus Iohannis a anunțat vineri, într-o declarație de presă la Palatul Cotroceni, că refuză propunerile ca Olguța Vasilescu și Mircea Drăghici să devină miniștrii Dezvoltării Regionale, respectiv al Transporturilor.
“Nu am formulat încă un răspuns de refuz, fiindcă asta va fi, voi refuza propunerile înaintate de prim-ministru, fiindcă aici avem şi argumente de legalitate, dar avem şi argumente de oportunitate. Echipa mea lucrează la această analiză, însă până la mijlocul săptămânii viitoare voi da publicităţii inclusiv motivele pentru care voi refuza propunerile făcute de prim-ministru”, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni pentru protv.ro
Întrebat dacă faptul că cei doi au dosare penale ar fi un argument pentru respingere, preşedintele Iohannis a răspuns: “Aceste argumente le veţi putea găsi în argumentaţia pe care o voi prezenta, inclusiv public”.
Despre o posibilă discuţie cu premierul Viorica Dăncilă pe marginea acestui refuz, el a arătat că intenţionează să discute cu aceasta ori de câte ori îl caută într-o chestiune care priveşte Guvernul.
El a mai afirmat că nu ştie ce va face PSD.
“Vom observa”, a adăugat Iohannis.
De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidenţiale şi a anunţat obiectivele pentru acest an.
″Începem anul 2019, un an cu foarte multe provocări, începem acum, practic, direct cu Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Chiar săptămâna viitoare vom avea vizita Comisiei Europene, pentru a începe în forţă această Preşedinţie. Sunt convins că vom face faţă bine. Avem deja, în luna mai, primele alegeri, sunt alegeri europarlamentare şi de pe acum vreau să spun că este foarte important să participăm la aceste alegeri. Cu cât mai mulţi alegători se prezintă la aceste alegeri, cu atât mai clar va fi rezultatul. La sfârşitul anului vom avea alegeri prezidenţiale şi reiterez ce am mai spus, voi intra în competiţie pentru un nou mandat de preşedinte”, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni.
El a precizat obiectivele pe care le are pe parcursul anului.
“Pe întreg anul 2019, obiectivele mari pe care le am, care sunt obiectivele României, sunt o mai profundă şi mai bună integrare europeană, consolidarea posturii noastre în cadrul NATO şi poate chiar reuşim în cursul acestui an să avem o întărire a prezenţei NATO pe Flancul estic, ceea ce, cu siguranţă, ar fi foarte bine pentru noi. Şi unul din obiectivele mari, foarte importante, pentru mine şi în anul 2019 este consolidarea statului de drept în România, asta însemnând, evident, printre altele, şi continuarea în forţă a luptei împotriva corupţiei. Personal, obiectivul meu pentru alegerile prezidenţiale este câştigarea unui al doilea mandat de preşedinte al României”, a arătat Iohannis.
Nu în ultimul rând, preşedintelea anunţat că nu-l va revoca din funcţie pe procurorul general Augustin Lazăr.
“Ministrul Justiţiei, neavând altă treabă de făcut, mi-a mai trimis încă o dată documentele de revocare. (…) Nu voi revoca pe procurorul general Augustin Lazăr. Face o treabă foarte bună acolo. Sunt mulţumit”, a spus Iohannis la Palatul Cotroceni.
El a susţinut că cererea de revocare nu respectă rigorile legii.
Sinteza declarațiilor:
-Începem 2019, un an cu foarte multe provocări. Începem direct cu președinția Consiliului UE. Sunt convins că vom face față cu bine. În continuare avem deja în luna mai primele alegeri, europarlamentare, și de acum vreau să spun că este important să participăm la aceste alegeri.
-La sfârșitul anului vom avea alegeri prezidențiale. Reiterez ce am mai spus, voi intra în competiție pentru un nou mandat de președinte.
-Pe întreg anul 2019, obiectivele pe care le am sunt o mai bună integrare europeană și poate chiar reușim în cursul acestui an o întărire NATO pe flancul estic. Și consolidarea statului de drept în România – asta însemnând și continuarea luptei anticorupție în forță.
-Ieri am semnat decretele de revocare, care au fost și publicate. Și s-a văzut încă o dată că decretele mele se publică în aceeași zi. Nu am formulat încă un răspuns de refuz, pentru că asta va fi un refuz. Avem și motive de legalitate și de oportunitate. Până la sfârșitul săptămânii viitoare voi da publicității motivele pentru care voi refuza.
-Cu tot respectul pentru dvs. care sunteți jurnaliști acreditați la Cotroceni, nu prin dvs transmit răspunsuri către prim-ministru. Pe teme europene voi avea grijă să avem poziții care să ne ajute să îndeplinim această președinție.
-Nu știu ce va face PSD-ul, vom observa. Vom vedea când vom avea o propunere. Aceste argumente le veți găsi în documentul scris.
-În privința propunerilor de numire pentru procurori, poziițile de conducere, sunt în analiza departamentului de resort.
-Este important de reținut că domnul ministru a trimis aceleași propuneri fără modificări, lucru cel puțin ciudat. Atâta vreme cât există un ministru pe scaunul de ministru nu există un blocaj. O să aibă ocazia să mai încerce o dată.
-Ei, iată asta este o problemă gravă. Am pus această întrebare în decembrie și o mai pun o dată, unde este proiectul de buget? PSD a avut toate condițiile și trebuia să vină până pe 15 noiembrie cu proiectul de buget
-Nu există până în acest moment un proiect de buget. Se ocupă cu schimbări de șefi la ANAF și în alte poziții. Probabil are probleme cu bugetul. Trebuie să explice de urgență. Ar trebui să fie făcuți toți pașii, însă nu de Parlament ține. Mai întâi Guvernul trebuie să vină cu un proiect.
-Da, sunt foarte optimist, nu mă tem de niciun contracandidat. Alegerile sunt alegeri. Eu mă voi prezenta și sunt optimist. Eu cred că orice cursă electorală are un curs pe care-l cunoaștem, dar important este ce vor alegătorii.
-Pot să vă răspund foarte simplu, probabil domnul ministru neavând altă treabă de făcut mi-a trimis tot documentele acelea pentru revocare. Vă spun simplu, nu-l voi revoca pe domnul procuror general Augustin Lazăr
-Face o treabă foarte bună acolo. Sunt mulțumit. Clar mă susține PNL-ul, este partidul din care provin și care a hotărât de multă vreme că mă va susține ca și candidat. Importantă este susținerea românilor.
-Eu văd că nu se poate sesiza CCR, eu am semnat acel decret pentru că așa prevede legea. Mandatul șefului statului major poate fi prelungit. Vă dați seama ce ar fi fost ca România să nu aibă șef al Armatei, este imposibil așa ceva.
– Mi se pare o soluție foarte bună, perfect pe lege. Bineînțeles că nu există niciun conflict pe această temă.
Scandalul remanierii
Joi, 3 ianuarie, şeful statului a semnat decretul pentru constatarea vacanţei unei funcţii de membru al Guvernului prin demisia lui Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi decretul pentru constatarea vacanţei unei funcţii de membru al Guvernului prin demisia lui Lucian Şova, ministrul Transporturilor.
Pe 20 noiembrie anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis a semnat remanierea miniştrilor propuşi de PSD, cu excepţia celor doi miniştri, considerând că propunerile de înlocuire a acestora, respectiv Lia Olguţa Vasilescu şi Ilan Laufer, sunt nepotrivite.
Ulterior, la Transporturi a fost propus Mircea Drăghici, iar Lia Olguţa Vasilescu la Dezvoltare.
Pe 22 noiembrie, Lucian Şova a demisionat de la Ministerul Transporturilor, iar pe 26 noiembrie a demisionat şi Paul Stănescu de la Ministerul Dezvoltării.
Guvernul a sesizat la CCR un conflict cu preşedintele Iohannis, iar Curtea a decis că şeful statului nu şi-a exercitat atribuţiile constituţionale când nu a luat act de demisiile celor doi miniştri şi nu a constatat vacantarea posturilor.
Ce spune Curtea Constituțională despre dreptul președintelui de a refuza propunerile de miniștri
Pe 21 decembrie, în motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a stabilit că există conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi şeful statului, judecătorii CCR au precizat că, potrivit jurisprudenţei anterioare, şeful statului are dreptul de a refuza motivat numirea propusă ori de câte ori constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate şi poate refuza motivat, o singură dată, pe criterii “ce ţin de corespunderea persoanei în funcţia propusă”.
“Preşedintele României nu are dreptul la o proprie opţiune în cadrul mecanismului constituţional de numire existent; la rândul său, prim-ministrul nu poate reitera propunerea de numire în funcţia de ministru, în sensul că nu poate indica aceeaşi persoană pentru aceeaşi funcţie, la acelaşi minister”, se menţionează în motivare, potrivit Agerpres.
În ceea ce priveşte motivarea refuzului de numire, Curtea reţine că aceasta trebuie să fie exprimată “clar şi fără echivoc”, în formă scrisă, pentru a se înţelege motivele şi criteriile pentru care a refuzat propunerea. Lipsa totală a motivării sau o exprimare ambiguă şi imprecisă “este improprie rigorilor specifice demersurilor şi procedurilor inter-instituţionale”.
″În cazul de faţă, Curtea observă că lipseşte un act formal de motivare a refuzului Preşedintelui, iar exprimarea sa publică, prin intermediul unor declaraţii de presă sau răspunsuri orale, potrivit cărora persoanele propuse de prim-ministru pentru funcţia de ministru sunt ‘nepotrivite’, are un caracter confuz, deoarece nu se pot deduce criteriile în funcţie de care a fost efectuată evaluarea Preşedintelui”, arată CCR.