“Aradul e în urmă”, sau “Despre cum și-a băut Nicolae Iorga cafeaua pe malul Mureșului”

Aradul e în urma Timișoarei și asta nu ne place. Îmi pare rău să vă anunț, dar și înainte a fost!

Am fost în urmă ca suprafață, ca universități/facultăți, ca interes în zonă al nenumăratelor guverne postbelice, doar că am avut câteva lucruri care ne-au evidențiat pozitiv.
În primul rând, am avut întotdeauna fotbal. De mare clasă. Cel puțin la nivelul capitalei și la vremea aceea, de multe ori peste. Șase cupe, dar aici am să-i las pe cei care știu fotbal să vă povestească despre sentimentul de a fi cel mai bun…
Am avut un loc de distracție poziționat ani de-a rândul printre cele mai mari din Europa și mulți ani printre primele din România. La concerte și la viața de noapte, în concurență cu litoralul românesc.
Vreo 10 ani cu acele festivaluri de bere si 40.000-50.000 de participanți pe zi, am fost primii. Acum alții se laudă că au numărul acesta de participanți, care acum 20 de ani nici măcar nu contau. De fapt, nici măcar nu existau!
Nu de mult aveam cea mai bună școală din România, de chelneri, barmani și bucătari. Litoralul românesc și hotelurile erei pre si postcomuniste au fost conduse de către arădeni, sau absolvenți ai școlilor profesionale din Arad. Aveam și sudori excepționali, vagonari si strungari. Unii dintre cei mai buni ceasornicari din România erau tot în orașul de pe Mureș, primii care i-au susținut la revoluție pe timișoreni!
Acum concurăm cu Timișoara la tot felul de universitați si facultați fără să înțelegem că cineva a hotărât cu mult timp înainte, din pix, ca în orașul de pe malul Begăi vor fi universitațile, iar la Arad se vor dezvolta facultațile de subingineri, școlile profesionale și de maiștrii.
Ce bine ar fi fost dacă conducătorii urbei noastre și reprezentanții noștri din parlament/guvern ar fi înțeles de la început că pentru fiecare inginer ai nevoie de minim 50-60 de operatori/muncitori.
Ce bine ar fi fost dacă înțelegeau că pentru fiecare șef de hote/restaurant sau mai nou, SPA, etc ai nevoie de 30-50 de chelneri, barmani, bucătari, etc.
Extraordinar ar fi fost dacă dezvoltau ștrandul în continuare, construiau un SPA, ca să funcționeze pe toată perioada anului si alocau o sumă infirmă de-a lungul anilor pentru o zonă de spectacole, cum nu există nici acum în România. Nu luăm în considerare stadioanele, deoarece acelea sunt în principal pentru fotbal și/sau alte activități.
Nu vreau să stârnesc o polemică cu vecinii din Banat, nici să le reduc importanța zonală în toți acești ani. Se dezvoltă extraordinar, au reușit să devină capitală culturală europeană și probabil că în câțiva ani vor depași Clujul, deoarece au avantajul orașului de graniță.
Numai că ei nu au nici azi șase cupe, nu reușesc nici azi să se apropie de spectacolele/concertele arădene, așa cum sunt ele acum, iar denumirea de “Aradul, Mica Vienă” a fost dată de Nicolae Iorga, la o cafea pe malul Mureșului, nu al Begăi…

PS Scriere la nervi, că nu mai pot cu Aradul e in urmă! Hai sa-l repozitionam….

Calin Costea/Mandri Că Suntem Arădeni