O minută de la jumătatea lunii martie a grupului de intervenție pentru coronavirus din Austria, obținută de un post de radio și rostogolită în presa vieneză, menționează că premierul Sebastian Kurz ar fi trasat direcția – în prezența vicecancelarului, a ministrului Sănătății și a specialistului în boli tropicale – că teama de coronavirus ar trebui indusă mai puternic în rândul populației „În curând, fiecare dintre noi va ajunge să știe pe cineva care a murit de Corona.” La solicitările pentru explicații, oficiali guvernamentali nu au infirmat autenticitatea documentului și a convorbirii, dar au relativizat importanța: „A fost un schimb de idei.”, transmite Profit.ro.
Jurnalul de dimineață al postului de radio Ö1 a publicat conținutul a ceea ce ar trebui să fie o minută a unei ședințe din 12 martie a Grupului de intervenție pentru coronavirus al țării, iar în aceasta premierul și-ar fi exprimat îngrijorarea că nu este niciun fel de preocupare specială în rândul populației față de infecțiile cu noul virus. El recomanda deschis vicecancelarului, Ministrului Sănătății și Locuinței, oficialilor și experților că, potrivit protocolului, “oamenilor ar trebui să le fie frică să nu se infecteze sau că părinții ori buncii lor vor muri”, spune știrea postului de radio preluată de televiziunea publică ORF.
Specialistul în boli tropicale Herwig Kollaritsch a replicat atunci că ar fi necesar să fie clar pentru populație că aceasta este o boală cu potențial mortal și nu o simplă gripă. El declarat că are în gând modelul din Regatul Unit al anului 1990 al epidemiei de pojar, când comunicarea britanică “a jucat cartea fricii față de populație”. Astfel, mesajul public ar trebui să meargă în așa fel încât oamenii să fie conștienți că “în curând, fiecare din noi vom cunoaște pe cineva care a murit de coronavirus”. Presa austriacă, în frunte chiar cu radioul care a difuzat știrea în premieră, a căutat o confirmare în rândul participanților la discuție. Aceștia nu au negat nici autenticitatea minutei și nici existența convorbirii, însă au încercat să relativizeze mesajul. Un purtător de cuvânt al cancelarului Kurz a afirmat că acesta doar ar fi spus că este conștient de impactul fricii oamenilor față de membrii familiei, iar Kollaritsch a negat că s-ar fi pronunțat în sensul necesității inducerii fricii, ci doar a afirmat că, fără cuvinte mai drastice, populația nu va adopta măsurile guvernamentale. Ministrul Sănătății, Rudolf Anschober, a spus că este pentru o publicare integrală a protocoalelor de comunicare publică privind coronavirus și a afirmat că discuția a fost doar “un schimb de idei”. Markus Müller, rector al Universității de Medicină din Viena, spune că nu a fost cu siguranță vorba despre propagarea fricii, ci doar de exprimarea unor îngrijorări față de faptul că nivelul de conștientizare a pericolului COVID-19 în rândul populației nu este adecvat.
Bulgărele s-a rostogolit, însă, în media și a intrat și în scena politică. “Nu faci așa ceva”, a declarat social-democratul Jörg Leichtfried, în timp ce Herbert Kickl de la Partidul Libertății – FPÖ spune că propagarea fricii a fost totdeauna tactica lui Kurz. Beate Meinl-Reisinger de la Noua Austrie și Forumul Liberal – NEOS a afirmat că se opune “politicii fricii”. Presa austriacă pune la îndoială asumările inițiale ale expertului în boli tropicale Kollaritsch, care avansa rate de mortalitate ridicate și care acum se dovedesc post-factum că sunt mai mici de 1-2%. El se apără spunând că este dificil să faci calcule și menționează ca factor de succes numărul ridicat de paturi de terapie intensivă din Austria. În special media americană abundă în informații despre supradimensionarea impactului medical al coronavirus și numeroase trimiteri sunt la factori de decizie guvernamentali și medicali care presează pentru creșterea artificială a numărului deceselor atribuite COVID-19, însă acesta este primul caz în care un document guvernamental menționează trasarea unor ordine de la cel mai înalt nivel pentru exagerarea crizei coronavirus și inducerea de frică în rândul populației. În România, rețelele de socializare sunt pline de comentarii, date, comparații statistice și întrebări legate de numărul deceselor atribuite coronavirus și există suspiciuni ridicate că așa-numitele “comorbidități” reprezintă de fapt cauza principală a morții celor care au contractat și infecții cu noul coronavirus.