Deputata PUSL Steluța Cătăniciu a inițiat, în Parlamentul României, un proiect de completare a Codului penal, pentru incriminarea infracțiunii de abuz de putere săvârșit de funcționarii statului împotriva persoanelor private. Propunerea legislativă vizează introducerea unor pedepse cuprinse între 2 și 7 ani de închisoare pentru infracțiunea de abuz de putere, cu o clauză agravantă care majorează această pedeapsă, de la 3 la 10 ani închisoare. Proiectul, susținut de mai mulți deputați PUSL și PSD, nu este, însă, pe placul statului. Consiliul Legislativ și CSM l-au avizat negativ, iar Guvernul a transmis că nu susține adoptarea acestei legi. Inițiativa a picat, la finalul lunii septembrie, cu zero voturi „pentru”, la Senat. În prezent, proiectul se află în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional, Comisia Juridică având termen să depună raportul final până la jumătatea lunii februarie.
Proiectul de lege care vizează reglementarea abuzului de putere, prin completarea actualului Cod penal, este inițiat de deputata umanistă Steluța Cătăniciu, membru afiliat grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaților, care explică, într-o vastă expunere de motive, faptul că fenomenul de abuz împotriva cetățenilor a ajuns, în România, la un nivel alarmant, fiind, astfel, necesară intervenția politicii penale a statului prin incriminarea formelor de abuz de putere care au ca rezultat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale, precum și a intereselor legitime private ale persoanelor, „ca formă de descurajare a comportamentelor deliberate de abuz contra cetățenilor”. „Cetățenii au relevat neechivoc că au fost abuzați de reprezentanții instituțiilor statului sau de către cei care oferă servicii publice într-o proporție de 90 la sută”, arată Steluța Cătăniciu.
Deputata umanistă precizează că statul trebuie să reglementeze mai clar și mai previzibil incriminarea excesului de putere contra intereselor private. „În tradiția juridică penală, faptele care erau de natură să deturneze administrația de la funcționarea ei firească de servitor al societății erau incriminate în mod particular. Spre exemplu, Codul penal din 1936 prevedea, la articolul 245, abuzul de putere, iar, la articolul 246, abuzul de autoritate, continuând, la articolul 247, cu incriminarea excesului de putere”, subliniază inițiatoarea acestei legi. Mai mult, pentru acoperirea cu claritate a modalității de abuz în exercitarea funcției publice, echipa de specialiști a profesorului Vintilă Dongoroz a propus, în Codul penal din 1968, incriminarea separată a abuzului în serviciu contra intereselor persoanei, în articolul 246, față de abuzul în serviciu contra intereselor publice, la articolul 248.
Afectarea drepturilor și libertăților trebuie sancționată
Steluța Cătăniciu precizează că obiectivul acestei propuneri legislative constă în incriminarea comportamentelor abuzive în exercitarea prerogativelor de putere publică, care au ca rezultat direct sau indirect afectarea drepturilor și libertăților fundamentale, a intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice, prin încălcarea ordinii de drept și a cadrului de reglementare și de funcționare a autorităților și instituțiilor publice.
„Astfel, se incriminează și nerespectarea cadrului normativ de organizare a puterii publice, dată fiind definirea funcțională a administrației publice ca activitate de organizare a aplicării legii sau a aplicării ei incorect”, se apreciază în expunerea de motive.
În acest sens, pe de o parte, se dorește incriminarea obstrucționării activității unei autorități publice sau a îndeplinirii atribuțiilor unui alt funcționar public sau a persoanelor care prestează un serviciu public și, pe de altă parte, se dorește instituirea unei forme calificate a infracțiunii atunci când aceasta este săvârșită împotriva unei persoane, fie prin discriminare, fie prin specularea elementelor de vulnerabilitate ale acesteia.
Parchetul, interesat exclusiv de afectarea interesului statului, nu și a cetățeanului de rând
Conform documentului citat, legea penală are caracter dinamic și intervine pentru a cenzura comportamentele dăunătoare societății, atunci când acestea capătă caracter de fenomen, în principal prin caracterul ei disuasiv. „În România, abuzul împotriva cetățenilor se realizează, în general, prin interpretarea și prin aplicarea arbitrară a competențelor celor care exercită puterea publică și, de cele mai multe ori, nu prin încălcarea competențelor conferite autorităților publice prin lege, ci prin încălcarea reglementărilor privind exercitarea acestora de către prepușii puterii publice ca norme de organizare sau de procedura de aplicare”, subliniază deputata inițiatoare.
Aceasta precizează că, potrivit practicii organelor judiciare, „acestea nu consideră că sunt întrunite condițiile săvârșirii infracțiunii, așa cum este legea reglementată la acest moment, aplicând în mod constant soluția clasării pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală, trimițând exclusiv la calea de remediu a instanțelor civile. Efectul unei asemenea politici penale este acela al dublei victimizări, prin trimiterea cetățenilor să își obțină drepturile deja încălcate în relația cu administrația în proceduri anevoioase și de durată în instanțe sau conducând la blocaje administrative între autoritățile publice. Un astfel de efect este generalizarea unui asemenea comportament ca modalitate de derobare a funcționarilor de răspunderea lor de aplicare a legii, dat fiind că nu se incriminează cu eficacitate decât afectarea interesului public. Funcționarii au ca intenție doar teama de răspundere penală sau administrativ-patrimonială pentru prejudiciile aduse autorităților publice, fără să se teamă să afecteze drepturile și interesele legitime ale persoanelor”.
Se propun pedepse de la 2 la 10 ani de închisoare
Potrivit proiectului de lege, la infracțiunea de abuz în serviciu din Codul penal se introduce un nou articol, 297 indice 1, care reglementează „abuzul de putere contra persoanelor private” și care vizează că „fapta unei persoane care exercită prerogative de autoritate publică ori care prestează un serviciu public și care prejudiciază un drept patrimonial sau nepatrimonial sau care aduce atingere unui interes personal se pedepsește cu închisoarea între 2 și 7 ani și cu interzicerea unor drepturi”.
Această pedeapsă o riscă cei care își exercită competențele de serviciu într-o modalitate contrară cadrului normativ ori fișei postului; care își depășesc competențele pe care le au; cei care iau măsuri destinate împiedicării executării legii; cei cărora le-a fost adusă la cunoștință și au ignorat cadrul normativ aplicabil; precum și cei care obstrucționează ori care îngreunează îndeplinirea unei îndatoriri importante a entității publice în care își desfășoară activitatea sau a altei entități publice sau a atribuțiilor unui alt funcționar public pe care îl determină să facă, să tolereze sau să omită să facă un act în competența sa ori un fapt ce intră în sarcina acestora”.
De asemenea, proiectul vizează o pedeapsă de la 3 la 10 ani de închisoare abuzul de putere contra intereselor persoanelor săvârșit de cel care comite fapta împotriva unei alte persoane pe motivul apartenenței acesteia, adevărată sau presupusă, la o rasă, la un grup etnic, la o naționalitate, la anumite convingeri politice ori religioase, precum și fapta săvârșită de cel care cauzează o tulburare majoră a activității unui întreprinzător persoană fizică sau persoană juridică și cel care săvârșește fapta profitând de lipsa de apărare, de starea de dependență, de neputință sau de lipsa de experiență a unei alte persoane.
Guvernul, CSM și Comisia Juridică a Senatului au căutat „nod în papură” și au respins proiectul
În ciuda intenției de reglementare stricte a incriminării abuzului de putere contra persoanelor de către stat, statul opune rezistență. Consiliul Legislativ a decis să emită un aviz negativ, în cuprinsul căruia regăsim faptul că „sintagma «persoanele care prestează un serviciu public» (din proiectul de lege – n.red.) lărgește sfera subiecților activi în raport cu aceeași infracțiune, întrucât proiectul de lege nu mai prevede și condiția ca respectiva persoană să fi fost învestită cu exercitarea raporturilor de serviciu de către autoritățile publice sau să fie supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea serviciului public”. Mai mult, Consiliul Legislativ susține că „nu se înțelege cum anume ar putea fi obstrucționată sau îngreunată îndeplinirea atribuțiilor unui funcționar public prin determinarea acestuia să facă un act sau un fapt care intră în competența sau în sarcina acestuia”, catalogând norma ca fiind „lipsită de claritate și de precizie”.
La rândul său, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a expediat Parlamentului un punct de vedere conform căruia nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. În acest document, Executivul „semnalează deficiențe în ceea ce privește redactarea textului de lege, sintagma «persoană privată» fiind neclară, generatoare de confuzii, pentru că în sistemul nostru de drept civil sunt persoane fizice și persoane juridice, de drept public sau de drept privat”. În opinia Palatului Victoria, „elementele prevăzute în propunerea legislativă sunt deja acoperite de actuala reglementare”. Nici CSM nu sprijină proiectul.
Legea, care, așa cum am arătat, este inițiată de deputata PUSL Steluța Cătăniciu, este susținută, cu semnături, de umaniștii Grațiela Gavrilescu și Vlad Piedone Popescu, precum și de câțiva deputați PSD. La data de 13 decembrie 2023, Comisia Juridică a Senatului a transmis Plenului Camerei superioare a Parlamentului un raport de respingere, adoptat cu unanimitate de voturi. Apoi, în 18 decembrie 2023, legea a fost supusă votului în Senat, unde, din 100 de parlamentari prezenți, 98 au votat împotriva adoptării legii. Nu a existat niciun vot pentru, iar alți doi senatori s-au abținut.
Cu acest deznodământ, proiectul a fost transmis, la data de 27 decembrie 2023, Camerei Deputaților, care este for decizional. Comisia Juridică are termen să depună raportul final până pe data de 15 februarie 2024.
Sursa : jurnalul