Profesorul Cristian Păun atrage atenția asupra faptului că provocările cu care se confruntă economiile vestice au avut deja un impact asupra României. El subliniază că, în ciuda creșterii economice înregistrate, aceasta este susținută în principal de deficit și datorii, ceea ce explică scăderea semnificativă raportată în 2022. Situația economică actuală a României nu poate fi considerată întâmplătoare, ci mai degrabă rezultatul unui context global dificil care a afectat multiple țări. Este esențial să se analizeze cu atenție aceste aspecte și să se exploreze soluții pentru a contracara tendințele negative și a susține o creștere economică mai echilibrată și durabilă.
România se află printre țările din Uniunea Europeană cu cea mai pronunțată contracție economică, chiar dacă înregistrează o creștere modestă. În același timp, veștile din Vest nu sunt favorabile. Potrivit Eurostat, în comparație cu trimestrul IV din 2022, Produsul Intern Brut al zonei euro a crescut cu doar 0,1% în trimestrul IV din 2023, ultimul trimestru pentru care există date oficiale, acestea fiind publicate recent.
Conform aceleiași surse, economia României a înregistrat o încetinire semnificativă. Cifrele arată că în ultimele trei luni din 2023, creșterea economică anuală a României a fost de doar 1,1%, marcând o scădere semnificativă față de avansul de 3,5% consemnat în trimestrul al treilea al aceluiași an. Aceste date reflectă provocările economice cu care se confruntă țara și necesitatea de a evalua și aborda factorii care contribuie la această încetinire.
În realitate, România a înregistrat o creștere economică de 2% în anul 2023, însemnând o scădere semnificativă de jumătate față de performanța din 2022. Alarma a fost cu atât mai evidentă, deoarece Produsul Intern Brut s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al patrulea al anului 2023, comparativ cu trimestrul al treilea al aceluiași an.
Pentru a adăuga la complexitatea situației economice, în 2022, fluxul net de investiții străine directe în România a atins o valoare record de 10,039 miliarde de euro. Conform datelor Băncii Naționale a României, acest avans remarcabil a fost stimulat de relaxarea restricțiilor legate de pandemia COVID-19 și a evidențiat reziliența climei investiționale românești, în ciuda tensiunilor geopolitice și crizei energetice. Cu toate acestea, vestea proastă vine în 2023, când investițiile străine au înregistrat o scădere de aproximativ 40%, semnalizând schimbări semnificative în dinamica investițională a țării.
„Investițiile directe ale nerezidenților în România au cunoscut o scădere semnificativă, însumând 6,587 miliarde de euro, comparativ cu nivelul de 10,039 miliarde de euro înregistrat în perioada ianuarie – decembrie 2022. În acest context, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit net estimat, au totalizat 6,548 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat o valoare netă de doar 39 de milioane de euro”, au comunicat oficialii BNR. Aceste date reflectă o reducere semnificativă a interesului investitorilor străini în economia românească, generând îngrijorări cu privire la sustenabilitatea și atractivitatea climatului investițional al țării.