Victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale, contrar prognozelor sondajelor și exit-poll-urilor, a provocat un șoc în spectrul politic. Rezultatul demonstrează o deconectare între previziunile analitice și realitatea din teren, evidențiind impactul electoratului nehotărât și al unui posibil val de susținere neașteptată în favoarea candidatului. Contextul acestei victorii subliniază importanța unei mai bune înțelegeri a dinamicii electoratului și a factorilor care pot influența deciziile în ziua votului.
Sondajele premergătoare primului tur al alegerilor prezidențiale indicau o competiție aparent clară, cu Marcel Ciolacu favorit clar pentru a accede în turul doi. Potrivit acestor analize, locul secund părea disputat între Elena Lasconi și George Simion. Independentul Călin Georgescu nu figura printre candidații relevanți nici în sondajele de opinie, nici în previziunile exit-poll-urilor, ceea ce a amplificat surpriza rezultatului său. Acest deznodământ neprevăzut pune în lumină posibile limitări ale metodologiei utilizate de sondatori și subliniază importanța unei atenții mai mari asupra unor factori precum electoratul indecis sau mobilizarea neașteptată a susținătorilor independenți.
Cum și de ce ascensiunea spectaculoasă a lui Călin Georgescu a fost complet trecută cu vederea rămâne o dilemă care va persista pentru analiștii politici și sociologii care, de regulă, oferă explicații pentru astfel de fenomene.
Costin Ciobanu, cercetător în științe politice la Universitatea Aarhus din Danemarca, specializat în comportamentul politic și electoral în Europa și America de Nord, a discutat cu publicația „Adevărul” despre acest subiect. Expertiza sa include investigarea influenței șocurilor economice și a campaniilor electorale asupra preferințelor alegătorilor, aspecte esențiale pentru înțelegerea unor astfel de schimbări neașteptate.
Costin Ciobanu subliniază că situația economică și culturală variază semnificativ între diferite regiuni, iar acest lucru influențează comportamentele politice și sociale. În România, de exemplu, valorile tradiționale legate de familie și naționalism sunt mai pregnante decât în alte părți ale Europei, cum ar fi Germania. De asemenea, problema locuințelor, deși este o preocupare și în România, este mult mai acută în vestul Europei, unde tinerii se confruntă cu dificultăți majore în a-și cumpăra o locuință, în special în țări precum Marea Britanie și Statele Unite.
Ciobanu adaugă că, pentru a rezolva aceste provocări, va fi necesar să se găsească soluții care să echilibreze protecția mediului cu necesitatea unor locuințe accesibile pentru cei care muncesc, pentru a preveni deteriorarea socială în aceste societăți.
Creșterea prețurilor la energie, alimentată de măsurile de mediu promovate la nivelul Uniunii Europene, a avut un impact sever asupra economiilor statelor membre. În special, industrii întregi au colapsat din cauza costurilor mari ale energiei, ceea ce a condus la șomaj și nemulțumiri sociale. Industria auto europeană nu a fost ocolită, iar fabricile închise în Germania, Franța și Italia au avut un efect de domino asupra altor economii din Europa, inclusiv România, ducând la scăderea comenzilor pentru companiile din țară și la disponibilizări de personal. Aceste probleme economice sunt acum o preocupare majoră, în special pentru guvernele care trebuie să echilibreze necesitatea măsurilor ecologice cu impactul lor economic negativ.
Costin Ciobanu subliniază faptul că Europa, inclusiv România, se confruntă cu o problemă de competitivitate din cauza vulnerabilității energetice, accentuată de dispariția surselor de energie ieftină, în contextul războiului și al angajamentelor climatice. El atrage atenția că, deși se pune accent pe măsuri ecologice, dacă politicienii nu găsesc soluții pentru aceste provocări, democrația riscă să fie pusă sub semnul întrebării, iar viitoarele alegeri ar putea aduce un val de proteste. În opinia sa, politicienii trebuie să asigure acceptul cetățenilor pentru politicile lor, altfel riscă sancțiuni electorale.
Politicienii din multe state europene, inclusiv România, par să fi uitat sau ignorat problemele reale cu care se confruntă populația
Țările mai sărace din Uniunea Europeană sunt cele mai afectate de criza energetică, iar România nu face excepție. Statistici recente de la Eurostat arată că românii sunt cei mai expuși riscului de sărăcie din întreaga Europă. Creșterea prețurilor la energie a avut un impact semnificativ asupra acestora, iar nemulțumirile au dus la proteste chiar și în țări dezvoltate, cum ar fi Germania, care se confruntă acum cu recesiune. Această criză economică a scos în evidență vulnerabilitățile sistemelor economice din regiunile mai puțin prospere, în timp ce pentru multe dintre țările mai bogate, cum este cazul Germaniei, declinul economic adus de scumpirile la energie a fost o adevărată surpriză.
Creșterea prețurilor la energie, inclusiv în România, a avut un impact semnificativ asupra populației, iar incertitudinile legate de liberalizarea pieței și posibila renunțare la subvenții în primăvara viitoare adâncesc problemele. Costurile mai mari la energie afectează direct viața cotidiană a oamenilor, iar politicienii, care par adesea absenți în fața acestor provocări, lasă loc pentru manipulări din partea forțelor politice care profită de nemulțumirile populare. De exemplu, Vladimir Putin a folosit această criză ca un argument pentru a sublinia prețurile mici ale energiei din Rusia și a subliniat că este alegerea Europei să renunțe la energia ieftină din Rusia în favoarea energiei mai scumpe din alte surse. Astfel de mesaje sunt ușor exploatabile de politicienii pro-ruși, în contextul în care mulți cetățeni se simt abandonati și neputincioși.
România și alte state membre ale Uniunii Europene trebuie să găsească soluții rapide pentru a împiedica escaladarea nemulțumirilor sociale cauzate de criza economică și creșterea prețurilor la energie. Este esențial ca politicienii din partidele tradiționale să fie mai receptivi la nevoile cetățenilor, dar în același timp să evite capcana populismului.
Autoritățile din România se confruntă cu dificultăți în gestionarea războiului hibrid, fiind depășite de complexitatea și rapiditatea evenimentelor
În afacerea războiului hibrid ce afectează România, Costin Ciobanu subliniază faptul că autoritățile au fost depășite complet de situație, chiar dacă în public se prezentau ca fiind în control. Deși guvernanța susținea constant că are control asupra evenimentelor, realitatea a arătat o reacție slabă și nesigură în fața unui conflict complex care a pus la încercare stabilitatea țării.
Costin Ciobanu subliniază că succesul rapid al lui Călin Georgescu în sondaje este un semnal alarmant despre vulnerabilitățile democrației românești, care părea imună la atacuri externe. El punctează că România a privit cu o oarecare superioritate evenimentele din Republica Moldova, ca și cum ar fi fost protejată de astfel de atacuri hibride, dar realitatea arată altceva. „Creșterea fulminantă” a lui Georgescu în sondaje este, în opinia sa, o dovadă a unei manipulări de amploare a opiniei publice, care, deși greu de explicat, nu poate fi ignorată. Această situație ridică întrebări serioase despre modul în care democrația română este gestionată și despre riscurile de a deveni vulnerabilă în fața unor influențe externe.
Institutele de sondare și experții în analiză politică au fost lăsați fără cuvinte de rezultatele surprinzătoare ale alegerilor
Deși este greu de explicat cum au reușit institutele de sondare și analiștii să facă prognoze atât de greșite, Costin Ciobanu sugerează un posibil motiv pentru acest eșec. El consideră că nu este vorba despre intenția de a manipula sondajele, ci mai degrabă despre o mare rată de refuz din partea celor intervievați. Mulți dintre cei care au refuzat să răspundă sondajelor, inclusiv celor realizate la ieșirea de la urne, au votat, de fapt, cu Călin Georgescu. De asemenea, Ciobanu punctează că Georgescu a obținut un sprijin semnificativ în diaspora, unde a atins aproape 44% din voturi, dintr-o participare de peste 800.000 de oameni. Aceste diferențe arată limitele cercetărilor de opinie și relevă dificultățile în estimarea exactă a comportamentului electoral al publicului.
Ciobanu avertizează că eșecul sondajelor poate duce la o mai mare neîncredere în viitor, însă el consideră că mai mulți factori au contribuit la omisiunea lui Georgescu din estimările analiștilor.
Costin Ciobanu subliniază că erorile din sondaje nu sunt un fenomen izolat, menționând exemplele din Statele Unite din 2016 și 2020, când sondajele au greșit previziunile, în special cu privire la Hillary Clinton. În opinia lui Ciobanu, în cazul României, factorii precum neîncrederea socială ridicată și dificultatea de a investiga diaspora au contribuit la aceste erori. De asemenea, el punctează că există o mare permeabilitate între diaspora și publicul din țară, iar comunicarea rapidă prin social media poate influența tendințele electorale, iar sondajele nu reușesc întotdeauna să capteze aceste schimbări rapide. Totuși, el refuză să afirme că ar exista vreo intenție programată în aceste greșeli de sondaj, indicând mai degrabă limitele metodei de măsurare.
O alianță extinsă ar putea fi soluția pentru redresarea situației
Pe termen scurt, expertul subliniază că Elena Lasconi se va confrunta cu o provocare majoră în turul 2 al alegerilor, în condițiile în care ascensiunea rapidă a lui Călin Georgescu adaugă un element de incertitudine. O posibilă soluție pentru guvern este extinderea coaliției aflate la putere. O astfel de alianță, care să includă PSD, PNL, dar și USR și UDMR, ar putea servi ca un „cordon sanitar” pentru a stabiliza situația politică.
Expertul subliniază că, în ciuda așteptărilor, turul 2 al alegerilor nu va fi un proces simplu, din cauza incertitudinii privind efectele mobilizării prin social media și canale precum TikTok, care pot amplifica tensiunile deja existente în societate. În acest context, o potențială mare coalizare politică ar putea duce la o extindere a coaliției de guvernare, incluzând nu doar PSD și PNL, dar și USR, ceea ce ar putea contribui la diminuarea polarizării dintre principalele partide. Astfel, se crede că acest proces ar putea aduce o stabilitate nouă pentru țară. Dacă acest lucru nu se întâmplă, România riscă să ajungă într-o situație similară cu Bulgaria, care se confruntă cu instabilitate politică de mai bine de trei ani.
Costin Ciobanu atrage atenția că România a fost, până acum, o țară stabilă în regiune și un partener de încredere pentru NATO și UE. Chiar și cu o coaliție guvernamentală fragilă, țara a reușit să mențină stabilitatea, în ciuda conflictelor dintre membrii acesteia. Totuși, el avertizează că, din cauza tensiunilor interne, România riscă să ajungă într-o criză politică asemănătoare cu cea a Bulgariei, caracterizată prin instabilitate. În acest context, Ciobanu sugerează că ar putea fi necesar să se formeze o coaliție largă de partide pentru a face față provocărilor interne și externe, inclusiv opoziției suveraniștilor.