Guvernatorul BNR a avertizat luna trecută asupra unui nou val inflaționist, precizând că, ulterior, inflația va reveni pe un trend descendent, apropiindu-se de ținta Băncii Centrale de 2,5% ± 1%. Între timp, Statistica a raportat că indicele prețurilor de consum a depășit 5% în noiembrie 2024.
Serviciile poștale și de curierat au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri, iar peste 60% din coșul de consum include produse și servicii cu scumpiri peste medie.
Acest coș de consum este dinamic, adaptându-se constant la schimbările din comportamentul nostru de achiziție.
La sfârșitul fiecărui an, experții Institutului Național de Statistică analizează și ajustează lista produselor din coșul de consum pentru calcularea inflației. În 2024, au fost introduse 75 de produse noi și eliminate 34. Printre elementele care urmează să fie incluse se numără și pariurile și jocurile de noroc.
Fiecare țară folosește propriile criterii pentru a calcula inflația, adaptând coșul de consum la obiceiurile locale. De exemplu, în Marea Britanie, inflația este măsurată și pe baza prețurilor plăcintelor cu fructe și gogoșilor, în timp ce în Franța sunt incluse prețurile pulpelor de broască, melcilor și chiar serviciilor sexuale.
Printre produsele recent adăugate pe lista folosită pentru calculul inflației se numără broccoli, avocado, năutul, vitaminele și băuturile energizante
„Suntem în proces de analiză și mai avem aproximativ două săptămâni până când vom introduce noile date pentru luna ianuarie. Nu am observat schimbări semnificative în obiceiurile de consum, având în vedere cheltuielile raportate în ancheta bugetelor de familie”, a declarat directorul Direcției de prețuri din cadrul Institutului Național de Statistică.
Printre produsele recent adăugate pe listă, directorul a menționat broccoli și avocado. „Avocado ne-a surprins, dar după ce am analizat datele despre importuri și creșterile de consum, am decis să-l includem. La fel și năutul. Am observat, de asemenea, o creștere a consumului de Omega-3 și vitamine pentru întărirea imunității, care vor fi și ele incluse în calculul IPC. De asemenea, consumul de mixuri de salate, somon afumat și băuturi energizante a crescut semnificativ,” a adăugat el.
Pe măsură ce societatea evoluează, Institutul Național de Statistică trebuie să se adapteze rapid noilor tendințe și schimbări din obiceiurile de consum pentru a reflecta realitatea actuală
Un alt exemplu de modificare a obiceiurilor de consum este reprezentat de vânzările de trotinete electrice, care au devenit semnificative și vor fi incluse în calculul indicelui prețurilor de consum, conform directorului Direcției de Prețuri din INS.
Pentru a înțelege ce produse sunt tot mai populare și la ce renunță românii, Institutul Național de Statistică folosește un eșantion diversificat de familii, incluzând atât gospodării din prima decilă de venit, cât și din cele mai înstărite. De asemenea, eșantionul include familii tinere, dar și seniori, pentru a reflecta în mod reprezentativ diversitatea societății românești, explică șeful Direcției de Prețuri.
„Societatea evoluează, iar noi, ca Institut Național de Statistică, avem responsabilitatea să ne adaptăm și să urmăm noile tendințe”, adaugă el.
De câțiva ani, INS a început să implementeze statistici experimentale, cum ar fi calcularea inflației în mediul online și derularea unui proiect prin care măsoară spațiile verzi din orașe cu ajutorul sateliților.
Referitor la prețuri și produse, Statistica a observat o tendință de creștere a serviciilor de prelungire a unghiilor cu gel, așa că a analizat relevanța acestei practici la nivel național. În urma acestei analize, s-a concluzionat că este o tendință semnificativă, astfel că va fi inclusă în calculul IPC.
INS a adoptat aceeași abordare și pentru două dintre cele mai populare platforme de streaming video din România, iar pe măsură ce apar noi rețele relevante, acestea vor fi adăugate și ele în calcul.
Pentru a înțelege mai bine procesul de calcul al inflației, trebuie menționat că Institutul Național de Statistică colectează lunar aproximativ 150.000 de prețuri din aproximativ 7.000 de magazine și piețe agroalimentare, cu ajutorul a 112 angajați. Produsele analizate sunt cele semnificative pentru consum, iar ponderile acestora sunt stabilite pe baza datelor obținute din Ancheta Bugetelor de Familie.
În timp, unele produse devin mai puțin relevante pentru consum și sunt eliminate din lista de monitorizare, în timp ce altele noi apar și câștigă popularitate, devenind semnificative. Există și produse care păstrează caracteristicile de bază, dar beneficiază de îmbunătățiri tehnologice, precum telefoanele mobile.
Un exemplu este robotul-aspirator, care a fost introdus în coșul de consum în 2022, datorită creșterii vânzărilor sale în perioada pandemiei. De asemenea, în ultimii ani, au fost incluse pe lista produselor relevante berea fără alcool și ouăle ecologice, reflectând nu doar schimbări în produsele alimentare, ci și în obiceiurile de consum.
Unele produse au fost eliminate din lista de monitorizare, cum ar fi anumite organe, precum rinichii și inima de vită, care nu mai sunt folosite în mod frecvent. De asemenea, unele tipuri de țesături au fost excluse. Directorul Direcției de Prețuri din INS a adăugat: „Mi-ar plăcea să cred că acest lucru reflectă o preocupare crescândă a populației pentru propria sănătate”
În 2023, INS a actualizat lista produselor luate în calcul pentru măsurarea inflației, adăugând 16 noi produse alimentare, 16 produse nealimentare și 10 noi tipuri de servicii. În schimb, 12 produse alimentare, 29 de produse nealimentare și 20 de servicii au fost eliminate. Detaliile referitoare la sortimentele incluse sunt confidențiale, deoarece acestea conțin informații precum marca comercială, producătorul, modelul sau tipul.
Printre produsele care au ieșit din listă se numără anumite organe, cum ar fi rinichii și inima de vită, care nu mai sunt utilizate în mod frecvent. Directorul Direcției de Prețuri din INS a comentat: „Mi-ar plăcea să cred că acest lucru reflectă o preocupare a populației pentru propria sănătate”.
„E adevărat, și rețetele se adaptează. Adoptăm noi moduri de a gati, iar viața cotidiană ne face mai comozi. De exemplu, zacusca nu mai este preparată la fel de mult în gospodăriile urbane. Este mult de muncă și costurile nu sunt semnificativ mai mici decât dacă o cumpărăm din comerț”, explică statisticianul. Aceeași tendință se observă și în cazul unor produse tradiționale, cum ar fi cojoacele.
Pe măsură ce societatea evoluează, și serviciile disponibile se schimbă. De exemplu, spălătoriile self-service au devenit un serviciu din ce în ce mai relevant. În schimb, anumite servicii, cum ar fi atelierele de reparații electrocasnice, își pierd din relevanță.
Inflația este resimțită diferit de fiecare persoană, în funcție de situația sa financiară. De exemplu, pensionarii percep o inflație mai mare decât cifra oficială, în timp ce persoanele cu venituri mai mari o resimt mai puțin. Așadar, totul depinde de unghiul din care privim acest fenomen.
Deși inflația este prezentată ca o valoare globală pentru întreaga economie, impactul său variază de la o persoană la alta, deoarece fiecare cheltuie banii pentru produse diferite. De exemplu, pentru fumători, prețul țigărilor este esențial, părinții cu copii mici sunt mult mai afectați de scumpirea scutecelor, iar cei care fac naveta între Voluntari și Capitală simt o presiune mai mare din cauza creșterii prețului combustibililor.
6 aspecte esențiale despre modul în care percepem inflația
1. Conform unor studii, oamenii tind să fie mult mai atenți la creșterea prețurilor decât la scăderile acestora. De asemenea, majorările de prețuri rămân mai mult timp în memoria colectivă.
2. Creșterile de preț pentru produse pe care le achiziționăm frecvent sunt cele mai puternic resimțite. Exemple includ prețul benzinei, pâinii și biletelor de transport în comun.
3. Cheltuielile făcute cu cardul sunt, de obicei, mai puțin resimțite.
4. Inflația „personalizată” are un impact major! De exemplu, dacă prețul benzinei crește mai mult decât al altor produse sau servicii, persoanele care depind de automobilul propriu vor percepe o inflație mai mare decât cei care folosesc transportul public.
5. Deși inflația este măsurată anual, memoria noastră include și date din anii trecuți. Percepțiile noastre sunt influențate de tendințele pe termen lung ale prețurilor. Chiar și cu o inflație anuală scăzută, prețurile pot crește semnificativ într-o perioadă mai lungă de timp. De exemplu, dacă rata anuală a inflației este de 2%, după 10 ani, prețurile vor fi mai mari cu peste 20%.
6. Când observăm creșteri de prețuri, uneori confundăm asta cu inflația. De exemplu, prețul mașinilor poate crește, dar noile modele includ echipamente suplimentare (precum navigație, aer condiționat sau airbaguri) care, în trecut, erau opționale. În acest caz, creșterea prețului poate fi parțial datorată și unei îmbunătățiri a calității produsului.
În plus, un alt fenomen frecvent este aversiunea noastră la pierdere: o creștere cu 15% a prețului legumelor poate fi mult mai sesizabilă decât o scădere similară a prețului mălaiului, deși impactul este similar în ambele cazuri.