Florian Libocor, economistul-șef al BRD, a subliniat marți, în cadrul unei conferințe de specialitate, că o țară trebuie să depună eforturi semnificative pentru a merita statutul de membru OCDE. El a avertizat, de asemenea, că așteptările ar trebui să fie moderate, întrucât dezamăgirile ar putea fi la fel de mari în cazul unor așteptări prea ridicate.
Florian Libocor a subliniat, în cadrul celei de-a V-a ediții a Forumului Economic Român organizat de FinMedia și publicația Piața Financiară, că aderarea României la OCDE este într-adevăr un pas remarcabil, dar a avertizat asupra importanței unor așteptări realiste. „Este extraordinar că vom deveni membri ai OCDE, la fel cum a fost și înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Însă simpla apartenență nu aduce automat progres. Pentru a menține acest statut, este necesară o implicare activă,” a spus el. Libocor a comparat procesul cu adoptarea monedei euro: „Problema nu este doar să adopți moneda, ci să o poți susține. Nu e suficient să primești o bicicletă și să te plimbi cu ea – trebuie să fii capabil să o menții.” El a subliniat, de asemenea, că este esențial ca România să se dezvolte și să fie proactivă în acest context pentru a îndeplini cerințele și să evite dezamăgiri cauzate de așteptări nerealiste.
Este o eroare să considerăm că atingerea unui nivel de 3% înseamnă performanță
“Un deficit bugetar de 3%, respectarea criteriului de la Maastricht, nu reflectă o performanță bugetară propriu-zisă, ci mai degrabă limitele de neperformanță fiscală tolerate de Comisia Europeană. Să afirmi că atingerea acestui procent echivalează cu performanța este o eroare. Performanța reală începe de la echilibru, adică de la un deficit zero, și merge spre un surplus. De asemenea, am remarcat o tendință de scădere a costurilor prin reducerea ratei dobânzii de politică monetară, iar așteptările sunt ca aceste ajustări să continue. Totuși, ar trebui să fim mai prudenți: aceste măsuri pot continua atâta timp cât sunt justificate. În mediul economic se anticipează un an viitor nu tocmai ușor, mai ales dacă vom asista la majorări fiscale sau la creșterea TVA-ului.”
Economistul a subliniat că majorarea TVA într-o economie afectează în mod disproporționat persoanele cu venituri mici. “TVA-ul nu are o funcție redistributivă. Dar de unde se pot obține resurse suplimentare? Din bugetele locale. Faptul că autoritățile locale au posibilitatea de a gestiona resursele și de a crește taxele locale cu până la 50% pe an ar trebui să însemne că acestea nu mai trebuie să apeleze la bugetul central pentru fonduri suplimentare în cursul anului. Totuși, experiența ultimilor 10 ani arată că această libertate a condus la creșterea costurilor fixe ale autorităților locale, în special pentru salarii, ceea ce poate să nu fie cea mai înțeleaptă direcție. Nu este o critică, ci o observație constructivă. Dacă nimeni nu recunoaște că există o problemă, nu vom accepta că există una – și vom continua să credem că totul este în regulă,” a explicat economistul.
De asemenea, economistul a menționat că veniturile bugetare colectate nu au depășit niciodată 33-34% din PIB, indiferent de cine a fost la conducere, fie coaliții de dreapta, fie de stânga
„Referitor la TVA, nu este esențial cât de mare este taxa sau cât de mult o ajustăm, fie că o scădem sau o creștem, ci mai degrabă modul în care reușim să o colectăm. Am experimentat perioade în care nu am fost parte din UE sau NATO și am fost conduși de diferite coaliții, dar colectarea veniturilor bugetare nu a depășit niciodată 33-34% din PIB. Aceasta mă conduce la concluzia că problema fundamentală constă în colectare, nu în nivelul taxelor. O majorare a impozitelor, cum ne spun manualele, nu garantează automat o creștere a gradului de colectare, și nu doar în România, ci oriunde. Mediul de afaceri are o reacție de apărare și caută modalități de a evita impozitarea, recurgând la optimizări fiscale. Există soluții pentru aceste probleme, și nu trebuie să ne imaginăm că doar autoritățile au soluții; mediul de afaceri are, de asemenea, strategii și caută să se protejeze. Acest comportament nu este de condamnat; este complet firesc”, a mai spus Libocor.
Pe de altă parte, economistul a evidențiat că moneda națională este supraevaluată în termeni reali
„S-a discutat despre posibilitatea ca cursul de schimb să depășească 5 lei, ajungând la valori de 5,03 sau 5,04. Acest lucru este absolut posibil și nu poate fi exclus, dar trebuie să înțelegem că, din punct de vedere real, moneda națională este supraapreciată. Dacă mă uit la deficitul extern și la schimburile comerciale, nu pot găsi o explicație credibilă pentru această apreciere. Cursul se apreciază atunci când ai exporturi și încasezi valută, dar noi avem un deficit în această privință, plătind mai mult decât încasăm. Deficitul este de 7% din PIB, iar cele două deficite gemene cumulate ajung la 14-15% de finanțat.
Pentru a ilustra, în prezent, indiferent de voința noastră, plătim un euro cu peste cinci lei în toate domeniile de utilități. Toate facturile sunt echivalente în euro și sunt emise la o valoare de peste 5 lei. Puteți verifica pe facturi. Astfel, depășirea pragului de 5 lei este un lucru normal. Ar fi neobișnuit dacă am observa un curs stabil la 4,93 sau 5 lei, sau cât ar fi acesta”, a adăugat economistul.