Capital: Veţi mai candida pentru un post de europarlamentar la alegerile din 2019? V-aţi depus candidatura?
Adina Vălean: Mai sunt şapte luni de mandat şi vreau să le duc pană la capăt fără ca activitatea mea din Parlamentul European să fie în vreun fel influenţată de proiectele ulterioare. Pentru că există proiecte ulterioare, fără doar şi poate, de aici şi decizia mea de a nu candida la alegerile europene din 2019.
Capital: Este posibil să fiţi pe listele din 2019 şi dvs. şi soţul dvs, Crin Antonescu din partea PNL? Cărţile de vizită vă recomandă, însă au exista multe discuţii în partid cum că trebuie să candideze doar unul dintre dvs.
Aşa cum am spus, nu voi candida la alegerile europene din 2019.
Capital: Au fost zvonuri că veţi părăsi PNL pentru ALDE şi că veţi candida pentru ALDE. Este adevărat?
Adina Vălean: Timp de şapte ani am fost vice-preşedintele grupului ALDE din Parlamentul European. Cunosc acest partid din interior şi l-am părăsit în 2014 deoarece cred că este mult prea de stânga. Am venit la PPE cu inima deschisă. Nu m-aş întoarce niciodată în ALDE.
Capital: Ne puteţi face, vă rog, un scurt bilanţ al realizărilor dvs. ca eurodeputat în acest mandat?
Adina Vălean: Pentru a fi respectat ca deputat în Parlamentul European trebuie să contribui cu idei şi soluţii la legislaţia cu impact major asupra Uniunii. Și când vorbesc de impact vorbesc despre sute de milioane de euro în plus sau în minus pentru un sector sau pentru un stat membru, vorbesc despre avantaje competitive, vorbesc despre specific naţional. Am învăţat acest lucru încă de la începuturile mele în Parlamentul European şi am urmărit marile teme în toată activitatea mea profesională: telecomunicaţii-roaming, infrastructura în energie-Connecting Europe Facilitiy prin schimbarea paradigmei de finanţare, liberă circulaţie şi dreptul la muncă al cetăţenilor europeni pe tot cuprinsul Uniunii.
Raportul meu, Mecanismul de conectare a Europei, adoptat de Parlamentul European, s-a materializat printr-un fond de 33,3 miliarde de euro care asigură securitatea aprovizionării cu energie şi preţuri mai mici pentru toţi consumatorii, prin completarea verigilor lipsă în piaţa energetică europeană. România a beneficiat de 1,24 de miliarde de euro pentru infrastructura de transport şi 500 de milioane pentru energie.
În sectorul telecomunicaţiilor am fost principalul artizan al scăderii preţurilor la roaming în UE. Pachetul legislativ Roaming II a însemnat reducerea cu 80% pentru apeluri telefonice în roaming, cu 77% pentru SMS şi cu 91% pentru consumul de date, deschizând calea pentru eliminarea supratarifării practicată de companii. În acest fel, românii au economisit mai bine de 700 de milioane de euro la facturile de roaming.
Am fost raportorul Parlamentului European pentru cetăţenie, luptând pentru eliminarea obstacolelor din calea liberei circulaţii în UE, cu consecinţe importante pentru accesul liber la piaţa muncii, recunoaşterea diplomelor şi documentelor de stare civilă.
Sunt primul europarlamentar român preşedinte al unei Comisii Parlamentare. Este vorba de o comisie puternică şi cu impact direct asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor Uniunii: Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară.
Sunt unul din promotorii numărului de urgenţă 112, iniţiind şi urmărind introducerea obligaţiei de localizare exactă prin GPS a apelurilor de pe smartphone-uri din toate statele membre. Măsura aceasta economiseşte miliarde de euro şi salvează mii de vieţi.Am preluat 112 încă de la începuturi, atunci când era doar un deziderat.
Capital: Vizaţi o funcţie de comisar european în viitor? Expertiza vă recomandă.
Adina Vălean: Mulţumesc pentru apreciere. Poziţia de comisar european nu este un concurs de competenţe, ci este rezultatul unor jocuri şi interese politice. Propunerea privind comisarul din viitoarea legislatură europeană este una de maximă importanţă în contextul tensiunilor politice şi creşterii curentelor populiste şi naţionaliste la care trebuie să ne aşteptăm, din păcate, în urma alegerilor din 2019. De aceea, România va trebui să cântărească foarte bine ce domeniu de activitate al unui viitor comisar îi va folosi cel mai mult la menţinerea şi creşterea puterii decizionale în Uniune şi va trebui să facă propuneri în consecinţă. Această decizie nu face parte din atribuţiile mele şi nici nu mă voi hazarda să speculez cum va arăta această decizie într-un viitor totuşi incert.
Capital: Care este cea mai mare reuşită a dvs. din perioada cât aţi fost vicepreşedinte al Parlamentului European?
Adina Vălean: Faptul că am fost vicepreşedinte al Parlamentului European, în perioada 2014-2017, este o realizare în sine. Este o funcţie de reprezentare cu expunere importantă la nivel european, nu atât a mea ca persoană ci a ţării din care vin, România. Sigur, dincolo de reprezentare, am contribuit în plan administrativ al PE la transparenţa, eficienţa şi modernizarea tehnologică a instituţiei.
Capital: Care este cel mai mare regret din cele două mandate?
Adina Vălean: Regret că nu am reuşit să aduc mai aproape felul în care se face politică acasă de temele europene. Sigur, adeseori rapoartele sau legile europene par tehnice şi prea puţin interesante pentru media din România, dar ele vor avea întotdeauna efect direct asupra calităţii vieţii europenilor şi implicit a românilor. Preţul energiei, al telecomunicaţiilor sau calitatea aerului pe care îl respirăm nu cred că vor fi vreodată abstracte. De aceea, regret că nu putem trece de la dezbaterea noastră cotidiană la un orizont mai lung de câteva luni sau zile.
Capital: Ce planuri politice/profesionale aveţi pentru următoarea perioadă?
Adina Vălean: Mai sunt şapte luni de mandat, şapte luni pline, grele, interesante. Întotdeauna am ales provocările pentru că am un spirit competitiv şi îmi doresc să fac performanţă în orice mediu. Consider că în activitatea de până acum am demonstrat acest lucru. Deşi nu voi mai candida pentru un nou mandat, nu voi renunţa să aleg noi provocări care să îmi permită să lucrez pentru aceleaşi idealuri care m-au făcut să intru în politică în urmă cu peste 20 de ani, cum ar fi dorinţa de a contribui la schimbarea societăţii româneşti într-una care pune în prim plan valoarea libertăţii şi performanţei individuale a fiecăruia dintre noi. Aceleaşi evoluţii şi bariere împotriva lor se găsesc oriunde în lume sau în Europa, iar asta îmi arată că pot contribui la schimbarea pozitivă de care vorbeam şi din afara Parlamentului European.
Capital: Cum este văzută România în Parlamentul European? Mulţi spun că bătăliile de acasă se poartă între partide şi în PE. Este adevărat?
Adina Vălean: România are un nume mai bun sau mai prost în statele membre, depinde dinspre ce capitală te uiţi. Parlamentarii europeni sunt influenţaţi de reflectarea României în media din statele din care provin. Și în Parlamentul European există în dezbatere acele locuri comune care nu ţin cont de nuanţe şi situaţii diferite. E foarte periculos să fi pus într-o anumită categorie, deoarece nu există mecanisme de comunicare care să te poată extrage ulterior. Trebuie ca reprezentarea ţării în Parlamentul European şi în celelalte instituţii să fie de o asemenea calitate încât România să devină un partener în luarea deciziilor şi nu subiect de rezoluţii.
Capital: Situaţia în România pare un pic gri din cauza bătăliilor politice. Vom reuşi să facem faţă preşedinţiei României la Consiliul UE? Ce ar trebui să facă partidele în perioada următoare ca să nu ne facem de râs?
Adina Vălean: România va prelua conducerea Consiliului UE într-o perioadă ce va intra în istorie fie şi numai datorită Brexitului. Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene e momentul în care Europa se uită către România. Dacă evenimentele pe care le vom propune şi găzdui în aceste şase luni vor fi de succes, atunci vom lasă o impresie bună. Din perspectivă legislativă, am lucrat cu multe ţări membre care deţineau acest rol într-o perioadă sau alta. În calitate de Preşedinte al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară din Parlamentul European aştept ca România să aibă capacitatea de a găsi compromisul potrivit între statele membre pe legislaţia care rămâne de adoptat până la sfârşitul mandatului acestui Parlament -în acest fel, cred eu, ar putea da măsura unei bune preşedinţii a Consiliului UE. Și, bineînţeles, o cunoaştere bună a dosarelor şi o reprezentare profesionistă în negocierile interinstituţionale.
Nu putem discuta despre a face faţă sau nu, important este să stabilim ce ne propunem să facem din această oportunitate. Fiecare preşedinţie îşi alege una sau două teme majore, care îi ghidează comunicarea şi eforturile pe parcursul celor şase luni, în paralel cu dosarele legislative pe care le are de gestionat. Bulgarii, de exemplu, au ales tema integrării Balcanilor de Vest în structurile europene. În documentele publicate de guvernul României am văzut multe priorităţi. Mai bine spus totul părea a fi o prioritate şi nimic în mod special. Nu pot spune nici măcar dacă există o serie de priorităţi sectoriale în domeniile comisiei pe care o prezidez: mediu, sănătate publică sau siguranţă alimentară. Aici am putea avea drept misiune să lărgim accesul cetăţenilor români la tratamente moderne prin noua legislaţie privind HTA, evaluarea tehnologiilor medicale.
Din documentul de peste 100 de pagini publicat de Ministerul Afacerilor Europene nu reiese dacă preşedinţia românească se va concentra pe garantarea unui parcurs european pentru Republica Moldova, urmând modelul bulgăresc al Balcanilor sau dacă ne vom concentra pe maximizarea avantajelor energetice ale României, prin crearea unor noi hub-uri de tranzacţionare de gaze naturale care ne-ar permite să devenim un real furnizor de securitate energetică pentru Uniune. Sau dacă ne propunem să obţinem din negocierile privind noul cadru financiar multianual fonduri mai uşor de accesat pentru infrastructura care ne lipseşte. Acestea sunt doar câteva exemple ale unor schiţe de strategii ale unei preşedinţii de succes, care îşi propune să ajute Uniunea în ansamblu, în timp ce nu uită de ce are nevoie pentru a se dezvolta pe sine scrie capital.ro