Proiectul legislativ redactat de Ministerul Justiţiei are în vedere transpunerea unei directive europene, ce trebuia aplicată încă din 26 iunie 2017. În expunerea de motive a acestui act se precizează că este imperios necesară adoptarea legii, urmând ca aceasta să fie însoţită, în scurt timp, de o hotărâre de Guvern în care vor fi detaliate aspectele procedurale.
Astăzi, societăţile pe acţiuni pot emite fie acţiuni nominative, fie acţiuni la purtător. În cazul acţiunilor nominative numele proprietarului este înscris în documentul care atestă existenţa şi felul acţiunii, în timp ce în cazul acţiunilor la purtător numele proprietarului nu este menţionat, acesta fiind prezumat a fi cel care posedă acţiunea.
La finalul anului trecut, în România funcţionau 483 de societăţi emitente de acţiuni la purtător, echivalentul a 5,26% din numărul total de societăţi pe acţiuni. Mai mult, 106 dintre aceste firme sunt în faliment, dizolvare sau lichidare voluntară ori în întrerupere temporară a activităţii.
Guvernul intenţionează să înfiinţeze un registru al beneficiarilor reali de firme, odată cu apariţia acestei legi. Decizia de înfiinţare a acestor registre a fost luată la nivel european ca răspuns la atacurile ”Panama Papers” şi la atacurile teroriste survenite în capitalele statelor membre. Conform proiectului de act normativ, beneficiarii reali (persoanele fizice ce controlează firme) sunt înregistraţi în Registrul Comerţului sau Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor ce pot fi utilizate de autorităţile statului, dar şi de entităţile obligate atunci când aplică măsuri de identificare a clientelei. La nivel european este preconizat ca, la nivelul anului 2019, aceste registre naţionale să fie interconectate, permiţând astfel o transparenţă îmbunătăţită a circuitelor financiare, atât naţional, dar şi transnaţional.
Proiectul prevede în mod expres obligaţia declarării beneficiarului real şi în cazul asociaţiilor sau fundaţiilor la momentul formulării cererii de înscriere a acesteia în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie urmează să-şi aibă sediul.
Un element de noutate îl reprezintă diminuarea pragului de raportare a tranzacţiilor a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro şi a transferurilor externe, precum şi lămurirea unor aspecte legate de tranzacţiile efectuate prin intermediul instituţiilor de credit, respectiv în situaţia în care tranzacţiile sunt efectuate prin intermediul unei instituţii de credit, în scopul evitării dublei raportări, obligaţia de raportare revine instituţiei de credit noteaza capital.ro