Banca Națională a României mai face un pas către limitarea creditării pentru persoanele fizice, măsură intrată în analiza specialiștilor încă de acum aproape un an, când piața bancară a început să dea semne de supraîncălzire. Un proiect de regulament al BNR propune ca gradul maxim de îndatorare, adică raportul dintre veniturile clienților și rata lunară a creditului ce urmează să fie luat, să fie plafonat, pe un model aplicat înainte de 2007. Aceasta înseamnă că o bună parte a românilor care astăzi se califică pentru a lua un împrumut, vor rămâne pe dinafară, după adoptarea regulamentului.
Creditele în valută, şi aşa limitate prin alte tipuri de regulamente, vor deveni practic imposibil de accesat în condiţiile în care gradul maxim de îndatorare acceptat va fi de doar 15%, în cazul împrumuturilor cu dobândă variabilă.
Pentru creditele destinate achiziţiei de locuinţei, gradul maxim de îndatorare a fost stabilit la 45%,în cazul în care este vorba despre primul credit luat de debitor iar scopul împrumutului este strict folosirea casei ca locuinţă personală.
În alte situaţii, gradul maxim de îndatorare este de doar 40%. În cazul creditelor imobiliare cu dobândă fixă primii 5 ani, cazuri rare pe piaţa din România, gradul de îndatorare poate ajunge până la 55%.
În prezent, pe piaţă există bănci care dau credite cu un grad de îndatorare până la 70%, în cazul creditelor de consum şi până la 55-60% în cazul celor imobiliare, potrivit datelor Conso.ro.
Aceasta înseamnă că limitările propuse de BNR vor avea un impact major.
Gradul de îndatorare arată capacitatea de rambursare pe care clientul o are şi reprezintă raportul dintre venitul net disponibil şi rata creditului. Un grad de îndatorare de 30%, de exemplu, înseamnă că rata nu poate să fie mai mare de 30% din salariul net al solicitantului, din care se scad şi celelalte rate potenţiale precum şi o sumă considerată necesară pentru cheltuielile de bază.
Nivelul de înadtorare acceptat a mai fost plafonat până înainte de 2007,când intrarea în UE a obligat BNR să renunţe la plafoane şi să de băncilor posibilitatea de a stabilii propria politică de creditare. Totuşi, gradul de îndatorare trebuie justificat în faţa BNR şi aprobat de banca centrală. Înainte de 2007, gradul maxim de îndatorare era de 30% pentru creditele de consum şi 35% pentru cele ipotecare.
Semnale de alarmă
Primele declaraţii ale BNR în ceea ce priveşte posibilitatea ca gradul de îndatorare să fie plafonat, din cauza creşterii accelerate a creditării, au apărut încă de anul trecut.
“Finanţarea acordată populaţiei a depăşit de câteva luni nivelul de semnal. Băncile acordă credite de consum în baza propriilor norme. BNR este doar notificată. Sunt instituţii de credit care merg cu gradul de îndatorare până la 60-65, chiar 70% la sută, motivând că aceste împrumuturi sunt acordate persoanelor cu venituri mari ale căror venituri disponibile rămân semnificative chiar şi după plata ratelor. Studiile noastre arată, însă, că persoanele cu venituri mari nu se comportă diferit de cele cu venituri mai mici, în cazul apariţiei unor situaţii de stress”, declara în vara lui 2017 Florian Neagu, directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR.
Ulterior, Nicolae Cinteză, şeful supravegherii din banca centrală s-a referit chiar mai explicit la această posibilitate, avansând şi un posibil plafon scrie capital.ro