Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad va găzdui, astăzi, de la ora 14.00, un eveniment dedicat arhitectului Miloș Cristea, cel care a rămas în memoria arădenilor nu doar prin competența profesională de excepție ci și prin dragostea-i nemărginită față de frumusețile orașului de pe Mureș.
Cu acest prilej va fi lansată și cea de-a doua ediție a volumului de dialoguri cu Miloș Cristea, realizat de către jurnalistul Ovidiu Balint. Lansarea volumului „Dialoguri cu arhitectul Miloș Cristea” se va bucura și de prezența a doi distinși arhitecți arădeni, care continuă tradiția excepțională a școlii arhitecturale din partea de vest a României: profesorul universitar doctor Teodor Octavian Gheorghiu și arhitectul Gheorghe Seculici, președintele Camerei de Comerț și Industrie a județului Arad.
Dincolo de semnalul editorial, manifestarea ce se va derula în Sala „Concordia” se dorește a fi și o dezbatere pe tema extraordinarei moșteniri urbanistice a Aradului, care l-a făcut pe marele nostru istoric național Nicolae Iorga să compare centrul orașului cu celebrul „Ring” vienez.
Miloş Constantin Cristea s-a născut la 1 mai 1931, la Arad, părinţi fiindu-i Olga şi Constantin Cristea. Clasele primare le-a urmat la Şcoala Sârbească (în curtea bisericii sârbeşti din Pârneava). A absolvit apoi Liceul Moise Nicoară, avându-i ca dascăli pe unii dintre cei mai prestigioşi dascăli ai Aradului acelor vremuri.
A urmat cursurile de desen ale Şcolii Populare de Artă din Arad, având o vocaţie excepţională pentru desen. A fost din start adeptul artelor clasice. Pentru a-şi putea plăti cursurile de desen în perioada de după război, a lucrat ca lăcătuş mecanic la Uzina de Vagoane din Arad.
În 1957 a absolvit cursurile Institutului de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, beneficiind de îndrumarea unor mari personalităţi ale arhitecturii româneşti interbelice. A fost foarte apreciat de dascăli şi de colegi pentru talentul şi capacitatea de muncă pe care a dovedit-o în timpul studiilor.
După absolvirea facultăţii s-a reîntors în Arad, oraşul pe care l-a iubit şi l-a slujit până la moarte. A lucrat ca şef de proiect, proiectant principal gradul I, a îndeplinit funcţii de conducere (şef de atelier şi director), la Institutul de Proiectări din Arad pentru a cărui înfiinţare a luptat din răsputeri alături de alţi colegi arhitecţi, ingineri şi tehnicieni. Între 1971 şi 1983 a fost conferenţiar universitar la Secţia de arhitectură a Institutului „Traian Vuia din Timişoara”, catedra de Sistematizare şi Urbanism. A fost dedicat total carierei de dascăl, îndrumând şi iniţiind foarte mulţi studenţi în ştiinţele şi artele arhitecturii şi urbanismului. Între 1990 şi 2003 a fost consilier pentru probleme de restaurare şi urbanism al Primăriei Arad.
A mai deţinut funcţiile de preşedinte al Filialei Arad a Uniunii Arhitecţilor (1970-1989), membru în Consiliul de Conducere UA (1971) şi membru în Comitetul de Conducere UA (1990).
Caz rarisim, Miloş Cristea a fost distins de patru ori cu Premiul Uniunii Arhitecţilor din România. Pentru reuşite profesionale de excepţie a fost decorat de două ori cu Ordinul Muncii clasa III. În 2003 a primit titlul de Cetăţean de Onoare al Aradului.
Numele lui Miloş Cristea se leagă de realizări importante ale Aradului dar şi ale altor oraşe. Printre realizările sale se numără faţada actuală şi restructurarea Teatrului de Stat din Arad (în 1958), planul general al Ştrandului „Neptun” (în 1963), blocul „Libelula” cu complexul de servicii, cinematograful „Dacia” şi locuinţe (în 1969) – lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecţilor, faimosul Hotel Astoria (actualul Hotel Continental, în 1970), lucrare distinsă de asemenea cu Premiul Uniunii Arhitecţilor, Monumentul Eroilor de la Păuliş (în 1974), în urma câştigării unui concurs naţional, în colaborare cu sculptorii Emil Vitroel şi Ionel Munteanu, şi această lucrare fiind distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecţilor, şi excepţionalul ansamblu de sculpturi de pe Faleza Mureşului (în 1972, în colaborare cu sculptorii din grupul „Măgura”: Napoleon Tiron, Mihai Buculei, A. Ţuculescu, A. Marchiş, L. Domokos, Gh. Roşu, P. Mărgărit, I. Munteanu, H. Avramescu, I. Lafazanis, P. Jucu, L. Axente).
Deşi botezat în biserica ortodoxă, Miloş Critea a manifestat o deschidere şi o iubire sinceră faţă de toţi locuitorii Aradului; a avut prieteni apropiaţi români, sârbi, maghiari, germani şi evrei.
Mare iubitor de istorie, a profesat un adevărat cult pentru memoria înaintaşilor şi pentru istoria neamului românesc.
În amurgul vieţii, Miloş Cristea a devenit, prin Hotărâre a Consiliului Local Municipal, Cetăţean de Onoare al Aradului. Această recunoaştere a muncii şi dăruirii sale l-a mişcat adânc şi i-a mângâiat suferinţa.
S-a stins din viaţă în 11 august 2003, la vârsta de 72 de ani.