Un uriaș nor de praf și gaze cosmice ar putea păstra urmele primelor stele care s-au aprins în Universul nostru, după Big Bang, conform unei echipe de astronomi care a observat că acest nor conține foarte puține elemente chimice grele, elemente ce sunt produse în furnalul stelar, după ce steaua își epuizează tot combustibilul nuclear (hidrogenul) și începe să fuzioneze elemente progresiv mai grele. Cantitatea limitată de astfel de elemente grele și distanța la care se află norul observat îi fac pe astronomi să concluzioneze că aceste substanțe chimice au fost produse în nucleele primelor stele din Univers, conform unui material publicat de Live Science.
“Motivul pentru care ne interesează aceste prime stele din Univers are legătură chiar cu aerul pe care-l respirăm în prezent. La începuturile Universului nu existau deloc astfel de elemente chimice grele (cum este oxigenul)”, a explicat unul dintre co-autorii acestui studiu, John O’Meara, de la Saint Michael’s College din Vermont.
Primele stele din Univers erau constituite din hidrogen și heliu, elementele chimice dominante din Univers și totodată primele elemente apărute din supa fierbinte de particule de după Big Bang. Hidrogenul și heliul stelar au fost transformate prin fuziune nucleară în elemente mai grele care apoi au fost împrăștiate în Univers după moartea violentă a primelor stele, în explozii de tip supernovă. Generațiile următoare de stele au inclus astfel de elemente mai grele în reactoarele lor nucleare și, pornind de la ele, au sintetizat prin fuziune nucleară elemente și mai grele pe care le-au expulzat la rândul lor în spațiu la sfârșitul vieții stelare.
“Este clar că istoria Universului este de fapt istoria creșterii cantității de elemente chimice grele, de-a lungul timpului”, a mai susținut O’Meara, care a colaborat în cadrul acestui studiu cu Neil Crighton (coordonator) și cu Michael Murphy, ambii de la Universitatea Tehnologică australiană din Swinburne.
Echipa a folosit sistemul optic Very Large Telescope (VLT) din cadrul European Southern Observatory, din Chile, pentru a studia un foarte vechi nor de gaze cosmice cu vârsta aparentă de 12 miliarde de ani — în condițiile în care Universul are vârsta estimată la 13,8 miliarde de ani.
Acest nor a fost descoperit pentru că este luminat de un quasar (un nucleu galactic foarte activ) aflat în fundal, iar astronomii au reușit să determine compoziția sa chimică și au descoperit foarte puține elemente mai grele decât hidrogenul și heliul, elemente care probabil au fost produse în primele stele care s-au aprins în Univers.
Există și observații ale unor nori mai vechi, însă aceștia erau formați doar din hidrogen și heliu. Acest nor de gaze și praf cosmic conține cea mai redusă concentrație de elemente grele descoperită în astfel de obiecte cosmice.
Astronomii au descoperit foarte multe aglomerări de gaze și praf cosmic din tinerețea Universului. Lumina provenită de la un singur quasar poate descoperi vederii, în drumul ei spre Pământ, mai mulți astfel de nori. Conform lui O’Meara, faptul că lumina străbate mai mulți astfel de nori de gaz face dificilă analiza lor chimică, fiind foarte greu de distins între semnăturile chimice suprapuse ale diferitelor aglomerări de gaze și praf cosmic.
“Am căutat cu încăpățânare astfel de nori a căror semnătură chimică să poată fi evaluată. Nu este ca și cum nu ar fi suficient de mulți nori de gaze în Univers, problema a fost să-i descoperim pe aceia pe care să-i putem analiza din punct de vedere chimic”, a mai explicat O’Meara.
În viitorul apropiat, după lansarea de către NASA a Telescopului Spațial James Webb (JWST), căutarea unor astfel de nori de gaze va deveni mai ușoară. În loc să fie limitați de sursa de lumină reprezentată de quasari, astronomii vor putea folosi lumina mai slabă emisă de galaxii pentru a identifica astfel de structuri cosmice. Telescopul Spațial James Webb urmează să fie lansat în octombrie 2018.
Sursa: www.agerpres.ro