Președintele Volodimir Zelenski a făcut apel la aliații săi pentru a sprijini întoarcerea bărbaților apți de luptă în Ucraina, cerându-le ajutorul în cadrul întâlnirilor bilaterale. Conform legii ucrainene, bărbații între 18 și 60 de ani nu pot părăsi țara din cauza războiului. De la introducerea legii de mobilizare în mai, Ucraina a încercat să recruteze sute de mii de soldați pentru a întări forțele militare. Totuși, politicieni din state precum Polonia și Ungaria au refuzat să repatrieze refugiații, invocând continuarea conflictului. În spatele acestui refuz se află și un motiv economic important. În special în țările care au fost împotriva imigrației în ultimii ani, repatrierea refugiaților ar crea probleme pentru companiile care au nevoie de muncitori pentru noile fabrici de automobile și baterii, potrivit Bloomberg.
Președintele Volodimir Zelenski dorește ca ucrainenii să se întoarcă acasă pentru a contribui la refacerea economiei distruse de război și pentru a întări rezistența împotriva Rusiei. Totuși, țările care găzduiesc acești refugiați au descoperit că beneficiază de pe urma noilor muncitori care le-au venit în ajutor.
Zelenski a accentuat această presiune în discursul său de Anul Nou, îndemnându-i pe ucraineni să decidă dacă doresc să rămână refugiați sau să redevină cetățeni — sau, cum a spus el, să aleagă între a fi victime sau câștigători — subliniind necesitatea unității naționale.
Între timp, multe țări din Europa Centrală și de Est se confruntă cu o penurie de forță de muncă și sunt reticente să piardă muncitorii. Polonia și Republica Cehă, care au primit milioane de refugiați în urma invaziei lui Vladimir Putin din februarie 2022, au oferit inițial un statut special și ajutor financiar. Totuși, în timp, aceste țări au redus sprijinul și au fost mai lente în implementarea măsurilor pe termen lung pentru locuințe sau acces la credite bancare.
Luna trecută, Polonia a extins până în septembrie 2025 legislația care permite refugiaților să acceseze piața muncii și beneficiile sociale. Ministrul adjunct de interne, Maciej Duszczyk, a subliniat importanța acestei prelungiri pentru stabilitatea ucrainenilor și a recunoscut că economia poloneză are nevoie de lucrători.
La începutul războiului, până la 17 milioane de ucraineni, adică mai mult de o treime din populația de dinainte de conflict, și-au părăsit casele. Conform Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), peste 6 milioane de ucraineni rămân refugiați în străinătate, inclusiv aproximativ 1,3 milioane care au plecat în Rusia de la sfârșitul anului trecut.
Banca centrală ucraineană estimează că alte 400.000 de persoane ar putea părăsi țara în acest an din cauza dificultăților continue, cum ar fi penele de curent și amenințările la adresa infrastructurii energetice.
Contribuția esențială a forței de muncă ucrainene în Polonia și Cehia
Înainte de izbucnirea războiului, ucrainenii erau deja integrați pe piața muncii din Polonia și Republica Cehă. După atacul Rusiei, mulți dintre aceștia s-au întors în Ucraina pentru a lupta. Potrivit lui Jacek Piechota, președintele Camerei de Comerț polono-ucrainene, lipsa lor a fost resimțită puternic în sectoare precum construcțiile și transporturile, unde constituiau aproape o treime din forța de muncă.
În prezent, Polonia găzduiește aproximativ 950.000 de refugiați ucraineni. Conform unui raport al UNHCR și Deloitte, contribuția lor la produsul intern brut al țării a fost între 0,7% și 1,1% anul trecut. De asemenea, majoritatea gospodăriilor de refugiați se întrețin singure, cu 80% din veniturile lor provenind din muncă, întrucât aceștia au intrat pe piața muncii mai repede decât se anticipase.
În Republica Cehă, refugiații ucraineni au plătit taxe aproape duble față de ajutoarele sociale primite în primul trimestru al anului, conform datelor Ministerului Muncii. Cu o rată a șomajului de doar 2,7%, una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, găsirea de muncitori este dificilă. Dintre cei aproximativ 350.000 de ucraineni din țară, majoritatea sunt femei cu copii, dar 72% dintre cei de vârstă activă sunt angajați, deși adesea în posturi mai puțin calificate decât cele avute în Ucraina.
„Multe companii cehe depind de abilitățile și munca asiduă a refugiaților ucraineni,” a declarat Tomas Prouza, liderul principalului grup de lobby al industriei cehe de retail și ospitalitate. „Industria construcțiilor, de exemplu, ar fi complet stagnată fără lucrătorii ucraineni,” a adăugat el.