În ceea ce priveşte durata inspecţiilor, cele mai multe dintre acestea (37%) nu s-au întins pe mai mult de 1-3 luni, iar sumele stabilite suplimentar de plată în majoritatea cazurilor (57%) au fost de până în 100.000 lei. Au existat şi situaţii în care sumele stabilite suplimentar s-au situat în jurul a 10 milioane de lei.
”Inspecţiile fiscale ţin până la urmă de relaţia firească dintre contribuabili şi autorităţile fiscale, însă aceasta ar trebui derulate într-o manieră care să nu perturbe activitatea curentă a companiilor, permiţându-le să se concentreze pe generarea de valoare adăugată, care să ducă la dezvoltare şi crearea de locuri de muncă. Din acest punct de vedere, este de dorit ca inspecţiile fiscale să reprezinte mai degrabă excepţia decât norma interacţiunilor dintre autorităţi şi contribuabili şi să se deruleze pe o perioadă cât mai scurtă de timp, concentrându-se mai ales pe domeniile cu grad mai ridicat de evaziune fiscală. De asemenea, trebuie remarcat că pe plan extern se încurajează tot mai mult inspecţia derulată electronic prin intermediul unor formulare standard de tip SAF-T, a căror implementare ar trebui accelerată şi în România”, a declarat Mihaela Mitroi, Partener, Departamentul de Taxe şi consultanţă juridică, PwC România scrie capital.ro
Ce au controlat inspectorii fiscali?
Cele mai importante aspecte vizate de controale au fost declararea impozitului pe profit, 46% dintre companii şi modalitatea în care a fost înregistrată taxa pe valoarea adăugată (TVA), 38% dintre respondenţi. Principalele aspecte avute în vedere de inspectori au ţinut de deductibilitatea serviciilor, cheltuielile de protocol, sponsorizările, diminuarea pierderilor fiscale prin capitalizarea cheltuielilor, nedeductibilitatea cheltuielilor, diferenţe între marfa înregistrată în inventar şi stocurile existente, limitarea cheltuielilor atribuite autovehiculelor, controlul preţurilor de transfer pentru determinarea riscului fiscal.
tvaRespondenţii au menţionat că au prezentat interes pentru autorităţi şi implicaţiile de TVA rezultate în urma ajustărilor preţurilor de transfer sau reclasificării deductibilităţii serviciilor, TVA aplicată asupra depăşirii plafonului de protocol, modul de completare a declaraţiei 394, livrări şi achiziţii comunitare, TVA aferentă cheltuielilor de protocol, sponsorizări etc.
”Se observă un proces de maturizare a contribuabililor fiscali din România care recurg la contestarea în instanţă a deciziilor de impunere doar atunci când consideră că drepturile le-au fost lezate. Pentru autorităţile fiscale ar trebui să fie un semnal de alarmă faptul că instanţele dau în multe cazuri câştig de cauză contribuabililor, ceea ce arată faptul că inspectorii fiscali au de multe ori o interpretare prea restrictivă a legislaţiei fiscale” a declarat Dan Dascălu, Partener, D&B David şi Baias, Liderul echipei de litigii comerciale şi fiscale.
În cazul celor care au contestat actele de impunere (aproape 40% dintre participanţi), contestaţia s-a soluţionat parţial nefavorabil pentru 43% dintre participanţi, pentru 45% contestaţia s-a soluţionat parţial favorabil şi doar pentru 12% contestaţia a fost soluţionată în întregime favorabil. Dintre cei ale căror contestaţii au fost soluţionate nefavorabil sau parţial favorabil, 80% au continuat să atace aceste soluţii în instanţe, iar majoritatea acestor acţiuni (peste 80%) se află încă pe rolul instanţelor de judecată. În 80% dintre litigiile finalizate, instanţele au anulat actele de impunere.
Majoritatea celor care au contestat actele de control şi au obţinut soluţii favorabile a fost asistată de consultanţi externi, în vreme ce firmele care au obţinut anularea actelor de control în instanţă au fost asistate în proporţie de 100% de consultanţi externi.
”În pregătirea unei inspecţii fiscale contribuabilii ar trebui să aibă în vedere revizuirea contractelor, respectiv a documentelor justificative aferente. Se recomandă consultarea unor specialişti care să acorde asistenţă specializată pe durata controlului şi în faza de contestare a actelor de impunere, în special, în faza a instanţelor de judecată unde, aşa cum rezultă din concluziile sondajului realizat, se pot obţine soluţii favorabile contribuabililor”, a adăugat Dan Dascălu.
Despre sondaj
Sondajul PwC a fost derulat în primul trimestru al anului 2018, la chestionar răspunzând reprezentanţii a 169 de companii din România. Companiile participante desfăşoară activităţi în producţia industrială (20%), industria auto (13%), comerţ (11%), servicii financiare (8%), industria farmaceutică (5%); telecomunicaţii (5%), IT (5%), imobiliare (3%), petrol şi gaze (3%) şi energie (1%). Majoritatea companiilor respondente sunt încadrate în categoria marilor contribuabili (63%); dintre companiile participante, 77% au un număr de angajaţi de până în 1.000. Aproximativ 74% din companiile respondente au înregistrat profit (cumulat) la sfârşitul anului 2017.
Principalul scop al sondajului a fost de a identifica şi analiza informaţii cu privire la inspecţiile fiscale, respectiv frecvenţa, durata şi efectele acestora, care au fost principalele aspecte monitorizate de către echipele de inspectori, câte companii au decis să conteste actele de impunere, care a fost rezultatul acestor contestaţii, dar şi alte elemente care sunt prevăzute în detaliu în această prezentare.