Două boli care nu au simptome clare în stadiile incipiente omoară anual peste 4.000 de femei în România. Cancerul de col uterin şi cancerul de sân sunt afecţiunile cu care sunt diagnosticate tot mai multe românce, dar a căror apariţie şi dezvoltare poate fi prevenită prin prezentarea periodică la un control ginecologic şi testarea Babeş-Papanicolau. „Prevenţia reprezintă, de fapt, totalitatea testelor pe care le facem cu scopul de a diagnostica leziuni precanceroase. Deci, când nu este un cancer invaziv şi când tratamentul este simplu şi eficient în 100% din cazuri”, a explicat pentru gândul, Gică Nicolae, medic specialist obstretică-ginecologie în cadrul Spitalului Filantropia. În cazul cancerului de col uterin, ţara noastră se situează pe primul loc în Europa în topul deceselor, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
În anul 2012, incidenţa cancerului de col uterin a atins o rată de 28,7 cazuri la 100.000 de femei, iar rata de mortalitate a fost de 10,8 decese la 100.000 de femei, de 3 ori mai mare decât media europeană. Unde apare problema? Un studiu recent al Institutului Naţional de Medicină Sanitară publicat într-o revistă de specialitate, arăta că doar 15-20% dintre femeile din România se prezintă la medicul ginecolog pentru o consultaţie de rutină, dintre care, femeile din mediul rural fac vizite la cabinetul ginecologic în proporţii tot mai mici, ajungând până la procentul de 0,5%.
Cancerul de sân şi cancerul de col uterin sunt principalele două cauze ale deceselor în rândul femeilor din România. În perioada 2012-2014, în ţara noastră, s-au înregistrat la medicul de familie 19.707 cazuri de cancer de sân şi 9.657 de cazuri de cancer de col uterin, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii. Dintre acestea, 9.893, respectiv 5.038 s-au soldat, în final, cu decesul pacientei bolnave. În cele mai multe dintre cazuri este vorba despre paciente aflate la vârsta fertilă, cel mai important interval, potrivit specialiştilor, fiind cuprins între 45 şi 55 de ani.
„Atât cancerul de col uterin, cât şi cancerul de sân apar la o vârstă fertilă. Intervalul cel mai important este între 45 şi 55 de ani”, a declarat medicul Gică Nicolae.
Paradoxul este că 90% dintre aceste decese puteau fi prevenite printr-un simplu control ginecologic făcut periodic. Potrivit medicilor specialişti, în cazul cancerului de col uterin, prevenţia este simplă şi facil de realizat, prin intermediul testării Babeş-Papanicolau, realizată periodic de către toate femeile care şi-au început viaţa sexuală, alături de măsurile minime de igienă intimă şi sexuală.
„Consultul ginecologic se recomandă la toate femeile, mai ales la cele care au activitate sexuală şi înaintea începerii vieţii sexuale în cazul în care au o simptomatologie în sfera pelvină sau, în principal după vârsta de 25 de ani dacă până în acel moment femeia nu a avut relaţii sexuale. Femeile care nu au nicio problemă ginecologică se pot prezenta o dată pe an în condiţii optime”, a explicat medicul Gică Nicolae.
Problema apare atunci când aruncăm un ochi asupra statisticilor. Un studiu recent al Institutului Naţional de Medicină Sanitară publicat într-o revistă de specialitate, arăta că doar 15-20% dintre femeile din România se prezintă la medicul ginecolog pentru o consultaţie de rutină. Dintre acestea, majoritatea provin din mediul urban, în mediul rural înregistrându-se procente extrem de mici, de până la 0,5%. De cele mai multe ori, româncele ajung la medicul ginecolog atunci când au o problemă, nu pentru controale de rutină, după cum susţine şi medicul Gică Nicolae.
De aceea, de cele mai multe ori, cancerul este deja instalat şi trebuie tratat prin metode care ajung, de cele mai multe ori, să fie cele radicale – îndepărtarea în întregime a sânului sau a uterului, în funcţie de localizarea celulelor canceroase. Aceste cazuri ajung să fie tratate la institutele oncologice din ţară.
„În Institut, din păcate, ajungem să vedem paciente cu cancer şi de col uterin şi de sân în stadii foarte avansate. Surprinderea este cu atât mai mare cu cât, nu o dată, aceste paciente sunt cu un nivel de educaţie destul de ridicat. Deci, oameni de la care te aşteptai să fie informaţi. Când îi întrebi de ce nu au mers la control, justifică cu teama de doctor, teama de boală, teama de durere, speranţa că poate trece de la sine. Le pare rău apoi, dar în momentul în care boala a ajuns la un anumit stadiu, părerile de rău nu mai ajută la nimic”, a declarat pentru gândul Laurenţiu Simion, medic chirurg în cadrul Institutului Oncologic Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu din Capitală.
Cancerul de col uterin şi cancerul de sân pot fi prevenite
În cazul cancerului de col uterin, testul Babeş-Papanicolau rămâne cea mai eficientă metodă de prevenţie, având în vedere că în acest fel pot fi identificate celulele în stare precanceroasă, atunci când pot fi tratate astfel încât funcţiile reproductive şi hormonale ale femeilor să nu fie afectate.
„Prevenţia se face prin citologie cervicală. Există un test, Babeş-Papanicolau, în care noi, prin recoltarea unor celule care se găsesc la nivelul colului şi examinarea la medicul neopatolog, putem să punem diagnosticul de neoplazii cervicale. Deci, cancerul de col uterin poate fi diagnosticat în stadii când este doar o leziune precursoare. Prin testul Papanicolau noi putem diagnostica stări precanceroase, când prin tratamente fie locale, cu mici intervenţii de tip conizaţie, excizie a acelei porţiuni, putem trata aceste leziuni şi pacienta poate avea, ulterior o evoluţie normală, sănătoasă”, a explicat medicul Gică Nicolae, specialist în obstretică-ginecologie.
Mai mult pe gandul