Pentru mediul de afaceri, 2018 a început cu schimbări în domeniul fiscal, dintre care una importantă este trecerea contribuţiilor sociale şi de sănătate de la angajator la angajați.
“La un salariu brut de 3.200 de lei în 2017, salariul net este de 2.244 de lei,impozitul este de 428 de lei (16%), contribuţiile salariatului sunt de 528 de lei (16,5%), iar contribuţiile angajatorului sunt de 728 de lei (22,75%).
Din 2018, la un salariu brut de 3.840 de lei, salariul net va fi de 2.246 de lei, impozitul va fi de 250 de lei (10%), contribuţiile salariatului vor fi de 1.344 de lei (35%), iar contribuţiile angajatorului – de 86 de lei (2,25%)”, explica, la finele anului trecut, ministrul de Finanțe, Ionuţ Mişa, potrivit Mediafax.
Această modificare a Codului Fiscal, adoptată de Guvernul PSD-ALDE printr-o Ordonanță de Urgență din luna noiembrie, a ridicat în spațiul public următoarea întrebare: cum vor fi afectate veniturile nete ale angajaţilor?
Deși Guvernul Tudose a dat asigurări, în repetate rânduri, că salariile nu vor scădea, în mediul privat decizia este la latitudinea angajatorului.
Prin urmare, am stat de vorbă cu mai mulţi patroni şi manageri pentru a afla ce măsuri iau pentru a se adapta noului cadru fiscal.
Foto: Lucian Muntean
“Mă costă peste 10.000 de euro doar resemnarea unor contracte de muncă”
În viziunea lui Dragoș Militaru, director general executiv la Fabryo Corporation (producător de lacuri și vopsele decorative), o astfel de modificare trebuia pregătită și dată mediului de afaceri spre consultare, pentru a-i fi evaluate implicațiile și costurile.
“De exemplu, ei nu știu că pe mine mă costă peste 10.000 de euro doar resemnarea unor contracte de muncă, pentru 440 de angajați în toată țara. De asta nu ține nimeni cont.
Dincolo de impactul financiar – cât e cuantumul taxelor –, e vorba de efortul fizic de a te întâlni, de a le explica, de a călători prin țară să îi întâlnești pe toți, după care să le duci documentele şi să le înregistrezi la ITM în toate sucursalele.
Deci, evident că nu putem fi mulțumiți când se legiferează împotriva noastră, a mediului de afaceri”, a declarat Dragoş Militaru pentru PressOne.
Dragoș Militaru. Foto: Facebook
În aceeași linie se poziționează și Ioan Mezei, manager general al Stihl România (producător de moto-utilaje de îngrijire a grădinii şi spaţiilor verzi).
“Eu acum înțeleg că au crescut contribuțiile cu 20%. Prin simplul fapt de mărire a brutului, contribuțiile au crescut.
Dacă ăsta a fost un obiectiv al Guvernului, pot să înțeleg. A fost o mișcare netransparentă și nu am simpatizat-o foarte tare. Eu sper ca măcar să ducă la rezultatele așteptate de Guvern”, a declarat Mezei pentru PressOne.
“Este praf în ochi”
Florin Bodârlău, directorul general al Madcon Serv (producător de pardoseli industriale și decorative), spune că, deşi compania pe care o conduce nu este afectată, nu înțelege scopul noii măsuri fiscale.
“Nu am o problemă cu mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat, pentru că tot eu le plătesc. Tot angajatorul face ordinul de plată. Dar cred că este praf în ochi, pentru că politicienii au promis mărirea salariilor.
Într-adevăr, salariile se măresc acum, ca brut, dar omul ia în mână la fel sau poate chiar mai puțin, dacă angajatorul nu vrea să îi mărească salariul.
Guvernul nu poate forța angajatorul să îi mărească angajatului salariul. Eu o să rămân cam în aceeași plajă de contribuții pe care le aveam și în vechea formulă.
Eu nu am înțeles de ce au făcut asta. Poate doar de imagine. Cred că ar trebui făcut ceva în legătură cu disciplina fiscală”, a declarat Bodârlău pentru PressOne.
Foto: Lucian Muntean
“O să introducem un bonus de prezență sau de loialitate”
Întrebați cum s-au adaptat la noua măsură fiscală, oamenii de afaceri intervievați de PressOne au declarat că fie vor mări salariile brute, fie vor acorda prime sau bonusuri astfel încât salariile nete să rămână la nivelul celor din 2017.
De exemplu, Dragoș Militaru ne-a spus că a discutat cu reprezentanții salariaților şi au stabilit, de comun acord, să mențină veniturile nete de anul anterior prin acordarea unor bonusuri.
“O să introducem un bonus de prezență sau de loialitate, care să compenseze noul salariu brut, astfel încât oamenii să nu piardă bani.
După ce vedem legea validată de Parlament, atunci o să luăm în considerare modificarea contractului de muncă. Acum nu ne punem problema. Ni se pare riscant, și atunci intervenim cu aceste bonusuri”, a explicat Militaru.
“Noi am decis să modificăm brutul”
Alți manageri au decis să treacă la modificarea salariilor brute. Este și cazul lui Ioan Mezei de la Stihl România. El ne-a declarat că a finalizat, în principiu, negocierea contractelor cu angajații.
“Ne pregătim să modificăm bruturile astfel încât angajații să își păstreze netul intact. Costul suplimentar e de 2% sau 3%”, a precizat Mezei.
La fel a procedat Răzvan Pascu, antreprenor la Travel Communication România (agenție de PR și marketing în turism).
Răzvan Pascu. Foto: Facebook
“Mi s-a părut corect ca angajații să nu piardă nimic la salariu, de aceea am decis să le mărim salariul brut, astfel încât să câștige aceeași sumă netă”, a declarat Pascu pentru PressOne.
El a precizat că, per total, nu i s-au majorat costurile cu forța de muncă.
“Ca măsură de protecție pentru angajator, firma de avocatură și contabilitate cu care lucram ne-a recomandat să trecem în actele adiționale că această mărire de salariu brut vine în urma Ordonanţei de Urgenţă și, dacă efectele OUG vor dispărea la un moment dat, iar contribuțiile sociale se vor întoarce la angajator, atunci și brutul va reveni la forma de dinainte de această schimbare, astfel încât netul să nu fluctueze în sus sau în jos”, a mai explicat Răzvan Pascu.
Și Siegfried Mayer, patronul firmei Cornex (servicii de morărit și transport intern/internaţional) ne-a declarat că a modificat deja toate contractele de muncă:
“A trebuit să mărim brutul până la valoarea de 1.900 lei, minimul pe economie, atât suntem obligați ca să facem salariul minim pentru fiecare angajat”.
El ne-a mărturisit însă că impozitul de 1% pe cifra de afaceri îl afectează mai tare decât transferul contribuțiilor la angajat.
“Dacă o firmă are foarte multe cheltuieli cu materiile prime, cu serviciile, pentru a produce un produs, va trebui să factureze inclusiv costurile acestor materii prime și servicii.
Investițiile acestor firme sunt puse sub semnul întrebării din cauză că, practic, se mai plătește o dată 1% și pentru componenta de achiziții de materii prime.
La transporturi, de pildă, e achiziția de combustibil. Noi achiziționăm combustibilul, îl folosim, are pondere de vreo 40% din facturile pe care le emitem, din exploatarea autovehiculului, și, la un moment dat, avem surpriza că mai plătim o dată 1% și pentru cantitatea de motorină pe care am cumpărat-o”, a detaliat Mayer.
Foto: Lucian Muntean
Radu Savopol, cofondator și director general al “5 to go” (lanț de cafenele) ne-a mărturisit că nu a trecut încă la renegocierea contractelor, precizând însă că “salariile nete vor rămâne aceleași”.
“În principiu, la noi nu sunt probleme. Cam toate măririle le vom absorbi noi. Dacă vor fi majorări la taxe, le vom suporta noi”, ne-a declarat Savopol.
“Am aflat măsurile de la televizor”
Dincolo de măsurile concrete, mai toţi oamenii de afaceri sunt nemulţumiţi de impredictibilitate, de schimbările continue şi neaşteptate, de opacitatea administraţiei centrale.
Situaţia e rezumată de Dragoș Militaru pentru pressone.ro
“Dacă nu înţelegi cadrul fiscal în care îți desfășori afacerea, nu îți înțelegi toate costurile și nu ești în stare să iei deciziile corecte.
Nu există niciun fel de dialog. Mai mult, nu există nici măcar deschiderea să stabilești o întâlnire pe marginea acestor măsuri.
La dorința noastră de a-i întâlni, guvernanţii ne-au amânat și ne-au răspuns că, momentan, «nu sunt măsuri stabilite». Am aflat măsurile de la televizor”.