Omul de afaceri Said Baaklini i-a oferit trei milioane de euro fostului secretar de stat Liviu Harbuz, pentru o Hotărîre de Guvern privind subvenţii pentru îngrăşămintele lui Ioan Niculae. Miliardarul de la Interagro era interesat să fie adoptată o astfel de hotărâre prin care achiziţia îngrăşămintelor chimice de către fermieri să fie subvenţionată de stat. Omul de afaceri Said Baaklini a fost pus sub acuzare de procurorii DNA pentru cumpărare de influenţă, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, în dosarul în care Ioan Niculae şi Gheorghe Bunea Stancu sunt cercetaţi pentru coruperea unor înalţi demnitari ai statului.
“În cursul lunii martie 2009, suspectul Said Baaklini a contactat şi a promis unei persoane care ocupa o funcţie de decizie într-un minister că, în cazul în care va realiza intervenţiile şi demersurile necesare astfel încât să fie adoptat un proiect de hotărâre de guvern ce avea ca scop subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte din producţie internă, ceea ce ar fi adus beneficii de peste jumătate de miliard de euro lui Ioan Niculae, patronul Interagro, acesta din urmă îi va da, prin intermediul lui Said Baaklini, înaltului funcţionar, suma de 3.000.000 euro“, arată DNA, citat de romaniacurata.ro
Sursele României Curate spun că “înaltul funcţionar” căruia i-ar fi promis mită Baaklini este Liviu Harbuz, secretar de stat în 2009 în Ministerul Agriculturii condus de llie Sârbu, socrul fostului premier Victor Ponta. Potrivit acestor surse, Harbuz nu a acceptat însă mita. Ba mai mult, fiind audiat în urmă cu 3 săptămani la DNA, Harbuz l-a denunţat pe Said Baaklini. Contactat telefonic, Harbuz a confirmat că are calitate de martor în dosar. “Nu vă pot da mai multe detalii, ţinând cont că este un dosar în curs“, a declarat Harbuz întrebat dacă banii s-au dat totuşi mai departe către alţi funcţionari.
Surse judiciare au precizat că “este posibil ca banii să se fi dat totuşi“. “Se cercetează” către cine s-ar fi dus aceşti bani refuzaţi de Harbuz. Până ce ancheta va face lumină, procurorii l-au pus astăzi sub acuzare pe libanezul Said Baaklini pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă. Baaklini a fost denunţat şi de Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea. Pe 14 mai 2015, Cocoș a făcut un denunţ la DNA în care a semnalat “aspecte de corupţie pe care le-a perceput personal în perioada 2008 – 2009“. Cocoş a precizat că, în 2009, a fost contactat de Said Baaklini, trimis de Niculae, care i-a solicitat să realizeze intervenţii pentru a obţine subvenţii necesare derulării activităţii firmei sale, urmând a recompensa financiar aceste demersuri cu suma de 1.000.000 de euro.
De ce voia Niculae HG-ul cu îngrăşămintele. Miliardarul Ioan Niculae de la Interagro era interesat să fie adoptată o astfel de hotărâre de Guvern prin care achiziţia îngrăşămintelor chimice de către fermieri să fie subvenţionată de stat. Niculae deţinea mai multe combinate de producţie a îngrăsămintelor chimice. Astfel, el a aplelat la fostul preşedinte al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu şi la libanezul Said Baaklini ca să facă “lobby” pentru adoptarea HG-ului.
“Persoanele care au acceptat influenţa suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activităţi de „lobby” să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deşi se cunoştea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenţionare”. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene, iar consecinţa directă era că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat. În acest context, suspectul Ioan Niculae i-a promis suspectului Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării Hotărârii de Guvern“, arată procurorii DNA.
Până la urmă, HG-ul dorit de Niculae nu a mai fost adoptat. În iulie, Bunea Stancu a fost pus sub acuzare pentru trafic de influenţă, iar Niculae, pentru cumpărare de influenţă. În acest dosar au fost audiaţi ca martori, în octombrie, şi foştii miniştri ai Economiei, Adriean Videanu şi fostul ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu.
Niculae şi Bunea Stancu se află în penitenciar după ce, în aprilie, au fost condamnaţi în dosarul finanţării ilegale a campaniei prezidenţiale a lui Mircea Geoană din 2009. Niculae a primit 2 ani şi jumătate, iar Bunea Stancu, 3 ani. Deşi a stat doar câteva luni în închisoare, pe 21 octombrie, Judecătoria Găeşti a decis că Niculae poate fi eliberat condiţionat.
Cine este denunţătorul Liviu Harbuz. De profesie medic veterinar, a fost preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare pe vremea lui Adrian Năstase. În 2009 în Guvernul PSD-PDL Boc I, Harbuz a devenit secretar de stat în Ministerul Agriculturii până în octombrie când PSD a ieşit de la guvernare. În mai 2012 când PSD-ul a venit din nou la putere odată cu instalarea Cabinetului Ponta I, Harbuz a devenit consilier de stat la cancelaria prim-ministrului. În noiembrie şi-a înaintat demisia întrucât a candidat pentru un loc de deputat din partea PSD într-un colegiu din judeţul Neamţ.
Harbuz este unul dintre cei mai înstăriţi deputaţi. Potrivit declaraţiei de avere, Harbuz are o casă în Bucureşti şi 3 apartamente în Mallnitz, Austria. Are un Volvo, ceasuri, bijuterii şi mai multe conturi. Are acţiuni la 3 firme de profil veterinar.
Sponsor PSD. În 2012, a avut grijă să treacă pe la caseria PSD unde a lăsat o donaţie oficială de peste 27.000 de lei, însă ulterior a avut dublu câştig: a devenit deputat, iar afacerile i-au prosperat. Potrivit bilanţurilor fiscale publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, firma lui Salvavet Comimpex SVS şi-a majorat profitul: dacă în 2012 avea un profit de aproape 130.000 de lei la o cifră de afaceri de aproape 25 de milioane de lei, un an mai târziu a înregistrat un profit de peste 360.000 de lei la o cifră de afaceri de aproape 24 de milioane de lei. Spectaculos a fost profitul înregistrat de firma Win Win Business, fondată de Liviu Harbuz, trecută apoi pe numele partenerei sale şi, ulterior, pe numele unui partener de afaceri, Ştefan Adrian Miclăuş. La firma Win Win a lucrat chiar Liviu Harbuz, potrivit declaraţiilor de avere. În 2012, firma Win Win a avut un profit de aproape 5 milioane de lei la o cifră de afaceri de peste 24 de milioane de lei. Este urmarea contractelor cu Ministerul Agriculturii pentru cursurile de instruire a fermierilor câştigate în 2011 şi 2012.
Depistat de ANI în incompatibilitate, Harbuz a pierdut procesul în primă instanţă. Deputatul PSD şi-a radiat PFA-ul abia în octombrie 2013. Harbuz a pierdut procesul cu ANI la Curtea de apel Bucureşti, însă a făcut recurs la Înalta Curte unde are termen pe 1 martie 2016. De precizat că Petre Roman şi-a pierdut mandatul de deputat întrucât a fost depistat în stare de incompatibilitate: a detinut simultan calitatea de parlamentar cu PFA-ul.
sursă: www.evz.ro