Dorina Lupşe, preşedinte ULAL Arad anunţă că avem o noua actualizare a Legii 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii arhitectural ambientale a cladirilor, actualizare prin care se stabileste si cota de participare a detinatorilor de cladiri la cheltuielile de interventie asupra acestora.
Este vorba despre cladirile monument istoric, cladirile amplasate in ansambluri si situri clasate ca monument istoric, in zonele de protectie a monumentelor istorice, cladirile protejate datorita valorii lor culturale prin Planuri Urbanistice Generale, cladirile din zonele construite protejate sau din centrele istorice ale localitatilor.
Lucrarile de interventie asupra cladirilor se pot realiza doar cu hotarari ale consiliilor locale si judetene prin programe care cuprind organizarea, monitorizarea si controlul realizarii masurilor de reabilitare structural arhitecturala a anvelopei cladirilor inclusiv fundamentarea alocatiilor de la bugetul local si modalitati de recuperare a cheltuielolor de la detinatorii cladirilor.
Foarte important pentru asociatiile de proprietari este faptul ca interventiile asupra cladirilor mentionate mai sus se vor realiza prin cofinantare iar cheltuielile se vor suporta in procent de 50% din fondul de reparatii al asociatiei, iar cealalta jumatate va fi suportata din bugetul local in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie.
Precizam ca aceasta cofinantare se face doar in cazul cladirilor monument istoric, zone de protectie a monumentelor istorice, cladiri protejate datorita valorii lor culturale prin PUB, cladirile din zonele construite protejate sau din centrele istorice ale localitatilor.
Legi avem, programe avem, documentatii avem insa vointa de realizare nu prea avem.
Ne ocupam de documentatii, analizam, clasificam, discutam iar nivelul de degradare al cladirilor este tot mai crescut: riscam sa ne cada tencuiala acestora in timp ce ne odihnim pe banci moderne si scumpe.
Facem regenerare urbana iar cladirile sunt tot mai sumbre si nesigure. Cladirile nou aparute, dupa spusele proprietarilor, nu sunt la nivelul de calitate si siguranta raportat la pretul pe care l-au achitat.
Ar trebui sa ne uitam mai mult catre orasele invecinate Municipiului Arad si chiar sa imprumutam modelul – Oradea – care intr-un an a reabilitat termic un numar de blocuri egal cu cel facut in Arad in zece ani. Cu toate ca Aradul a fost primul oras care a depus dosare de reabilitare termica a blocurilor de locuinte cu fonduri europene.
Nereusita este pusa pe seama bugetului desi in ultimii ani Primaria Arad a avut si s-a laudat cu excedent bugetar. Ceea ce ne intareste convingerea ca, de fapt, nu se doreste realizarea planurilor.
Asa ca, pana la realizarea efectiva a interventiilor asupra cladirilor, ne vom multumi cu o birocratie tot mai incarcata si absolut necorespunzatoare erei in care traim.