Tăierea celor 10,6 miliarde de lei de la investiţii şi „solicitarea în mod discreţionar a unei distribuţii extraordinare de dividende adresate companiilor de stat”, care explică în mare măsură majorarea cu 3,3 miliarde lei a veniturilor nefiscale, au rezolvat pentru moment problema încadrării în ţinta de deficit bugetar, însă pe termen lung soluţiile nu sunt viabile. Constatarea aparţine Consiliului Fiscal care a analizat proiectul de ordonanţă privind rectificarea bugetară, despre care, din start susţine că nu respectă regulile stabilite prin Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare. Opinia Consiliului Fiscal a fost publicată miercuri, în aceeaşi zi când în şedinţa de Guvern a fost adoptată ordonanţa privind rectificarea bugetară.
Potrivit Consiliului Fiscal, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt revizuite ascendent cu 1,873 miliarde, reflectând însă evoluţii divergente la nivelul veniturilor fiscale şi din contribuţii sociale şi a celor nefiscale, ca urmare a unor distribuţii extraordinare de dividende de către companiile de stat solicitate de către Guvern.
„Astfel, în profida unei creşteri economice care se conturează drept superioară estimărilor iniţiale şi cu o structură mai favorabilă încasărilor bugetare, execuţia veniturilor fiscale şi din contribuţii sociale la finele primului semestru se situa sub nivelul programat, cu un grad de realizare de doar 97,44% (cu 2.682 milioane lei sub nivelul programat), în principal ca urmare a evoluţiilor slabe la nivelul încasărilor din impozitul pe profit şi a celor din impozite indirecte (TVA şi accize), doar parţial compensate de supraperformanţa înregistrată la nivelul contribuţiilor sociale”, se arată în analiza Consiliului Fiscal.
Consiliul fiscal identifică „un risc semnificativ” de nerealizare a veniturilor din TVA, evaluat la circa 1 miliard de lei, însă acesta este diminuat în contextul în care se preconizează o creştere a veniturilor din încasările din impozitele pe salarii şi din contribuţiile sociale, pe fondul unei creşteri rapide a lefurilor.
În document se semnalează dimensiunea de amploare a suplimentării bugetare pentru cheltuielile de personal şi asistenţă socială care sunt revizuite ascendent cu 8,37 de miliarde, reprezentând 1% din PIB.
„În aceste condiţii, încadrarea în plafonul de deficit de 3% din PIB este posibilă doar în contextul unei revizuiri descendente masive a cheltuielilor de investiţii (-10,6 miliarde lei, în principal pe seama reducerii cheltuielilor aferente proiectelor de investiţii cu finanţare europeană nerambursabilă), şi a solicitării în mod discreţionar a unei distribuţii extraordinare de dividende adresate companiilor de stat (care explică în mare măsură majorarea cu 3,3 miliarde lei a veniturilor nefiscale). Deşi astfel de măsuri creează probabil premisele evitării depăşirii ţintei de deficit în acest an, situaţia din 2017 este de natură să complice considerabil construcţia bugetară în anii următori. În primul rând, distribuţia unui super-dividend in 2017 din rezervele acumulate în anii anteriori de către companiile de stat este prin natura lui un eveniment singular, ori creşterile de cheltuieli curente pe care acesta le acoperă parţial sunt de natură permanentă. Se acoperă astfel presiuni din partea unor cheltuieli permanente din resurse temporare, ceea ce este total contraindicat. În al doilea rând, reduceri suplimentare de cheltuieli de investiţii în condiţiile continuării presiunilor din partea cheltuielilor curente, dincolo de nedezirabilitatea lor din perspectiva necesarului de infrastructură al ţării, apar drept greu de realizat în condiţiile în care intensificarea probabilă a absorbţiei de fonduri structurale şi de coeziune în anii viitori va reclama creşteri ale volumului cheltuielilor de cofinanţare şi neeligibile în anii următori”, susţine Consiliul Fiscal.
În final, în document se recomandă ca Guvernul „să elaboreze de urgenţă un plan de măsuri pentru anii viitori în vederea reînscrierii deficitului bugetar pe o traiectorie convergentă cu obiectivul pe termen mediu, aşa cum de altfel reclamă atât Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare, cât şi tratatele europene al căror România este semnatar”.
OUG privind rectificarea, adoptată. Explicaţiile ministrului de Finanţe
Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa privind rectificarea bugetară.
”Creşterea economică de 5,8% înregistrată pe semestrul I a condus la revizuirea pozitivă a creşterii economice pe anul 2017 de la 5,2%, avută în vedere la elaborarea bugetului la începutul anul 2017, la 5,6%. Astfel PIB-ul nominal estimat s-a majorat cu 21,9 miliarde lei, respectiv de la 815,2 miliarde lei la 837,1 miliarde lei. În aceste condiţii, Guvernul realizează o rectificare bugetară pozitivă, cu încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu 1060,7 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu 1705,2 milioane lei, iar deficitul bugetar se menţine astfel la 2,96% din PIB potrivit metodologiei cash”, a declarat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, la începutul şedinţei de Guvern.
Potrivit lui Mişa, veniturile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu suma de 1060,7 milioane de lei, menţionând că bugetul general consolidat se compune, în general, din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul instituţiilor finanţate integral sau parţial din venitul proprii, bugetul CNAIR.
”Trebuie luate în calcul toate aceste bugete. Veniturile şi cheltuielile bugetului general concolidat se calculează prin agregarea acestor bugete, după eliminarea transferurilor dintre ele, acestea reprezentând procesul de consolidare. În mod similar se determină şi determină şi indicatorul de referinţă, respectiv deficitul bugetului general consolidat. Prin rectificarea bugetară veniturile au fost actualizate ţinând cont de încasările realizate pe primele şapte luni din acest an, precum şi de măsurile legislative aprobate în acest an”, a mai spus Mişa.
El a mai spus că unele bugete componente ale bugetului general consolidat au înregistrat diminuări ale veniturilor – bugetul de stat, minus 1326,5 milioane lei, iar alte bugete au înregistrat majorări ale veniturilor – bugetul asigurărilor sociale, plus 663,1 milioane lei, bugetele locale, plus 1.989 milioane lei, rezultând pe sold un plus de venituri de 1060,7 milioane lei, deci ”o rectificare pozitivă”.
Deficitul bugetar se menţine la 2,96% din PIB, potrivit metodologiei cash. Toate instituţiile publice au asigurate integral fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare. De asemenea, prin rectificareabugetară se asigură plata majorărilor salariale pentru diferite categorii de personal din sistemul bugetar aprobate în acest an, extinderea acordării bursei studenţilor pe toată durata anului universitar, derularea Programului pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii ”Start-up Nation-România”, începerea selecţiei beneficiarilor de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie, plata în avans a fondurilor de sprijin pentru agricultori.
Prin rectificarea bugetului pentru acest an se asigură fonduri suplimentare, după cum urmează:
Sumele suplimentare care ar urma să fie alocate bugetelor locale, per sold, sunt în sumă de 680,1 milioane lei, în principal, pentru:
– Plata salariilor, sporurilor, indemnizaţiilor cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar – 350 milioane lei
– Finanţarea cheltuielilor centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap – 87,8 milioane lei
– Plata indemnizaţiilor însoţitorilor persoanelor cu handicap – 110,9 milioane lei
– Finanţarea Programului pentru şcoli (prin care se distribuie preşcolarilor şi elevilor din clasele I-VIII fructe, legume, lactate şi produse de panificaţie) – 75,0 milioane lei
– Susţinerea sistemului de protecţie a copilului – 78 milioane lei
– Servicii de salvamar – 2,4 milioane lei
Ministerului Sănătăţii i-a fost asigurată suplimentar suma de 431 milioane lei pentru plata personalului, în principal pentru personalul medical din unităţile sanitare.
La Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au fost majorate fondurile cu 1,8 miliarde pentru schemele de plăţi directe pe suprafaţă. Aceste sume vor asigura integral plata în avans pentru înfiinţarea culturilor în anul 2018. Totodată, se va asigura cofinanţarea proiectelor depuse în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanţate din FEADR.
La Ministerul Afacerilor Interne s-au alocat suplimentar 1,2 miliarde lei pentru:
– asigurarea drepturilor salariale şi de pensii militare de stat poliţiştilor
– asigurarea mentenanţei în vederea menţinerii în stare operaţională a aeronavelor
– achiziţia de echipamente de protecţie pentru poliţişti
La Ministerul Mediului de Afaceri, Comerţ si Antreprenoriat s-au alocat suplimentar, în completarea fondurilor europene (500 de milioane lei) pentru Programul Start-up Nation, suma de 250 milioane lei.
La Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale s-a asigurat suma de 795 milioane lei aferentă pensiilor şi drepturilor de asisteţă socială.
La Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale s-a asigurat suma de 2.464 milioane lei pentru prefinanţarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene.
Rectificarea bugetară nu generează influenţe asupra bugetului Ministerului Apărării Naţionale.
Diminuările bugetare au fost operate, în principal, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (-1.980 milioane lei), Ministerul Transporturilor (-6.249,1 milioane lei), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (-303,4 milioane lei), în principal din sumele aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene, motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului pe anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziţie, ceea ce a condus la un grad redus al execuţiei bugetare pe primele 8 luni din acest an.
La ministerele la care au fost operate diminuări ale creditelor bugetare nu au fost reduse corespunzător şi creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanţate din fonduri europene şi a lucrărilor de investiţii. Diminuarea are în vedere doar creditele bugetare (cash) ce nu mai pot fi utilizate în următoarele 4 luni.
De asemenea, în bugetul Ministerului Finanţelor – Acţiuni generale, au fost incluse credite de angajament în sumă de 638 milioane lei pentru Programul “Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor pentru investiţii”, în vederea demarării procesului de selecţie a beneficiarilor de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie noteaza gandul.info