Din 37 de bănci înregistrate oficial în ultimul raport BNR, anul acesta vor rămâne doar 32 în peisajul bancar. Alte patru bănci universale și două de nișă își vor defini anul acesta strategia, urmând că în viitorul apropiat să se vândă sau să se închidă.
Sau să cumpere, ori să fuzioneze cu alte bănci pentru a-și consolida poziția în sistem și a atinge acel prag minimum de cota de piață de 5%, obligatoriu necesar pentru o bună funcționare a unei bănci universale.
În aceste condiții, nu este exclus că în viitorul apropiat să vedem doar 26 de bănci în sistem.
Anul 2018 este plin de provocări pentru sistemul bancar românesc. O întreagă serie de directive și reglementări internaționale intră anul acesta în vigoare solicitând mai mulți bani din partea acționarilor pentru a asigura lichiditatea băncilor.
Este vorba de IFRS 9, MIFIID 2 și în a două parte a anului GDPR, în curând PSD2. Toate sunt reglementări care cer mai mult capital, mai multe investiții pentru băncile comerciale.
Cerințele de capital și necesarul de fonduri proprii de nivel I și ÎI, despre care băncile știu de ceva ani, a determinat accelerarea nivelului de concentrare bancară din România în ultimii doi-trei ani.
Tot mai multe bănci au fuzionat, s-au vândut sau au fost absorbite de alte bănci
Volksbank, Millennium Bank sau Royal Bank of Scotland sunt bănci care s-au vândut în urmă cu doi sau trei ani, în timp ce Citibank și-a restrânsă activitatea devenind o banca premium pentru zona corporate.
Unele dintre aceste tranzacții au schimbat chiar și clasamentul băncilor din punct de vedere al activelor, Banca Transilvania ajunge pe locul doui în sistem dupap cumpărarea Volksbank.
Anul trecut s-a finalizat fuziunea Banca Comercială Carpatica cu Patria Bank, iar Veneto Banca a fost absorbită pe plan local de Intesa San Paolo Bank.
Din start, în 2018 vom avea doar 35 de bănci față de 37 câte erau până acum. În 2017 însă, s-au semnat cele mai multe tranzacții bancare, precum se cea cu cea mai mare valoare de după vânzarea BCR către Erste Bank.
Cele trei vânzări ale băncilor grecești prezente în România s-au semnat între acționari în 2016, dar finalizarea lor va avea loc în 2017: obținerea avizelor de la BNR și Consiliul Concurenței și integrarea efectivă a băncii cumpărate în banca nouă.
Astfel, OTP Bank a anunțat încă din luna mai achiziționarea Băncii Românești, valoarea acești achiziții fiind însă mai degrabă un graphic de rambursare a liniilsor de credit intragrup, de circa 650 de milioane de euro, una dintre principalele condiții ale tranzacției.
Tranzacția, chiar dacă a obținut avizul Consiliului Concurenței, trenează din cauza unor reticențe al Băncii Naționale a României, reticențe legate mai nou de managementul băncii. Cert este că, mai devreme sau mai târziu, tranzacția se va finaliza, după ce părțile implicate vor ajunge la un consens.
Cu termen limita de îndeplinire 1 ianarie 2018, Piraeus Bank a anunțat pe ultima sută de metri că a fost vândută către fondul american de investiții JC Flowers.
Și aici detaliile tranzacției sunt legate de rambursarea unor credite intragrup de circa 550 de milioane de euro, mai mult decât de o valoare efectivă a tranzacției.
Vânzarea Piraeus Bank România către JC Flowers a fost aprobată de către board-ul de directori al băncii-mama din Grecia și de către Fondul Elen de Stabilitate Financiară (HFSF), și este subiectul unor condiții de aprobare din partea autorităților de reglementare din partea autorităților relevante din România cum este cazul băncii centrale și a Consiliului Concurenței.
Tranzacția este estimată să se încheie în prima jumătate a anului 2018
De departe, cea mai mare tranzacție a anului este cumpărarea Bancpost de către Banca Transilvania, tranzacție care pune accentual pe prețul plătit de cumpărător.
Surse din piatpa, neconfirmate însă, spun că valoarea tranzacției ar fi unde în jurul a 250-300 de milioane de euro, ceea ce face din vânzarea Bancpost a două mare tranzacție bancară după vânzarea BCR către Erste Bank.
“Integrarea Bancpost SĂ în cadrul BT va avea loc după îndeplinirea procedurilor legale și după solicitarea și obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autoritattilor competențe”, mai informează comunicatul.
Banca Transilvania (simbol bursier TLV), a două instituție de credit după active de pe piață românească, a raportat în primele nouă luni un profit net de 779,8 milioane lei, în creștere cu aproape 19%, față de perioada similară a anului anterior, de 657 milioane lei.
De asemenea, banca a înregistrat venituri nete din dobânzi în suma de 1,32 miliarde lei, mai mare cu 4% față de perioada ianuarie-septembrie 2016. Activele totale ale băncii se ridicau la sfârșitul lunii septembrie la 54,9 miliarde lei, în creștere cu 6%, comparativ cu finalul anului trecut.
Grupul Financiar Banca Transilvania,a avut un profit net de 829,48 milioane lei în perioada ianuarie-septembrie, mai mare cu 19%, de la 697,9 milioane lei la sfârșitul lunii septembrie 2016.
Grupul BT a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu active de 55,1 miliarde lei, din care banca deține 54,9 miliarde lei. Creditele nete – incluzând leasing – reprezintă 54,3% din activele Grupului Financiar BT.
De asemenea, banca a anunțat luna această că, împreună cu acționarul sau, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), intenționează să achiziționeze un pachet inițial de peste 39% din Victoriabank, a treia banca în topul băncilor din Republica Moldova. Banca Transilvania are o capitalizare de 9,31 miliarde lei.
Pe parcursul lui 2017 au apărut zvonuri și despre o posibilă preluare a Garanti Bank de către Banca Transilvania. Garanti Bank, cea de-a zecea banca din sistem, cu o cota de piață de 2,5% ar avea că target să ajungă la 5%, prin vânzare, prin achiziții sau chiar retragere de pe piață.
Surse din piață bancară spun că anul acesta banca își va define strategia. Garanti Bank România este deținută de Turkiye Garanti Bankasi AȘ (TGB), a două banca privată din Turcia, că mărime.
Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acționarul majoritar al TGB, dețînȃnd o cota de 49.85% din capitalul social.
Marfin Bank negociază de circa jumătate de an cu un fond de investiții extern, urmând a fi vândută cu ce a mai rămas din Bank of Cyprus, iar Banca Română de Credit și Investiții, deținută de omul de afaceri român, Dorinel Umbrărescu, încearcă de un an de zile să își vândă măcar licență bancară.
Despre cealaltă banca deținută de un alt puternic antreprenor local, Valer Blidar, piață nu știe decât că Banca Feroviară este o banca micuța și principalii jucători din piață se îndoiesc că acționarul va mai adduce și anul acesta bani de acasă pentru a îndeplini cererile de reglementare.
Alte două banci de nișă așteaptă apariția unei noi legi care să le permit să își reia activitatea la capacitate normala
Este vorba de Raiffeisen pentru Locuințe și BCR pentru locuințe, bănci a căror activitate este puternic încetinită de o decizie a Curții de Conturi prin care prima de la stat aferentă contractelor de economisire creditare a fost declarată nelegale.
Pe lângă aceste aspect, intrargea pe piață din România a fondului de investiții JC Flowers deschide noi perspective pentru acesta, o banca de talia Piraeus Bank fiind prea mică pentru tipul de afaceri dezvoltat de americani.
De aceea este de așteptat că și alte bănci mai mari sau mai mici să devină ținte de preluare pentru JC Flowers, fond de investiții care preia de obicel mai multe bănci, le dezvoltă și apoi le revinde, la pachet, fuzionate sau independent.
În concluzie, la o prima vedere s-ar putea că la finalul lui 2018 să vorbim de numai 26 de bănci față de 37 în 2017 scrie huff.ro
Raportul de stabilitate financiară al BNR indică faptul că țările în care sistemul bancar prezintă riscuri puternice din cauza creditelor neperformante sunt: Grecia, Cipru, Italia, Austria, Franța și Olanda.
Țările au fost înșiruite în funcție de gradul de risc reprezentat în sistemul lor bancar poprnind de la cel mai mare până la cel mai mic. Aceste țări au sucursale sau subsidiare și în România, problemele băncilor mama putând crea prin contagiune nercazuri și băncilor fiica din România.
De anul acesta însă, băncile grecești vor mai deține doar un 3,7% din activele sistemului bancar din România (cota de piață a Alpha Bank România), față de 10% anul trecut.
Băncile italiene în jur de 10%. Unicredit, cel mai puternic reprezentant al italienilor în sistemul bancar romaneacs a anunțat déjà că actionarii vor discuta la începutul anului majorarea capitalului social al băncii.
Băncile austriece vor continuă să dețînă supremația în sistem cu 26% din active, urmate de cele franțuzești cu circa 14% din totalul activelor sistemului bancar din România.