Majoritatea politicienilor ajunşi la putere în judeţele României decapitate de investigaţiile DNA sunt oameni crescuţi şi promovaţi de foştii baroni locali. Cu toate acestea, mulţi dintre ei s-au distanţat de acţiunile foştilor mentori şi chiar au criticat acţiunile acestora, fapt de neconceput până în 2014.
Înlocuitorii baronilor locali arestaţi sau judecaţi în ultimii doi ani în România provin în majoritate din „pepiniera de cadre“ ale binomului PSD-PNL. Există judeţe, precum Braşov, Iaşi sau Constanţa, unde puterea baronilor locali a fost atât de mare încât abia a reuşit „să crească“ în jur vreun urmaş demn de a fi nominalizat drept candidat la alegerile din 2016. Mihai Chirica, primarul interimar de la Iaşi, este unul dintre ciocoii noi ajunşi la putere în mod surprinzător chiar şi pentru el. Deşi a crescut la sânul baronului Nichita, noul primar se arată obraznic în declaraţii faţă de fostul şef şi a apucat deja să fie implicat în scandaluri edilitare locale. Decebal Făgădău a ajuns şef peste „Republica Mazăre“ şi spune că va scoate Constanţa din umbra staţiunii Mamaia. Marius Oprescu, urmaşul lui Paul Stănescu la şefia judeţului Olt, este cercetat şi el în două dosare penale. Viitorul politic al judeţului Cluj pare să fi ajuns în mâinile liberalului Mihai Seplecan, un tânăr care şi-a început cariera în PRM. ARAD. Urmaşul lui Ioţcu Urmaşul baronului Nicolae Ioţcu este colegul acestuia de partid (PNL) Adrian Ţolea (foto mai jos). Acesta din urmă a fost instalat de PNL Arad ca preşedinte interimar al Consiliului Judeţean Arad după ce Ioţcu fusese suspendat din pricina problemelor cu justitia. În perioada în care Ioţcu deţinea frâiele judeţului, Adrian Ţolea era vicepreşedinte al instituţiei şi membru al conducerii judeţene a PNL Arad.Practic, în umbra lui Ioţcu Adrian Ţolea se ocupa de problemele de cultură din interiorul CJA, iar atribuţiile acestuia mergeau în această direcţie. Acum Adrian Ţolea şi-ar fi dorit continuarea activităţii în fruntea judeţului, în sensul în care spera să fie ales de partid drept deschizător de liste pentru alegerile locale din vara lui 2016, însă Ţolea a pierdut confruntarea în detrimentul fostului deputat Iustin Cionca. Liberalii arădeni au votat în urmă cu o săptămână persoana care va ocupa prima poziţie pe lista de consilieri judeţeni a PNL Arad.
Cornel Ionică (PSD), unul dintre cei doi viceprimari ai Piteştiului – cel care i-a ţinut lui Tudor Pendiuc locul la şefia Primăriei Piteşti, în timpul celor 9 luni petrecute de edilul-şef în arest preventiv (în dosarul Publitrans, trimis în judecată) – este deja una dintre propunerile PSD Argeş pentru aceeaşi primărie la alegerile locale de anul acesta. Omul care ştie tot ce mişcă în Primăria Piteşti, Ionică este candidatul cu cele mai mari şanse la fotoliul de primar (alături de Pendiuc, care, deşi nu mai poate candida din partea PSD, nimic nu-l împiedică s-o facă independent). Cornel Ionică este viceprimar al municipiului Piteşti din anul 2000 şi coordonează Direcţia Tehnică şi de Urbanism a instituţiei. Calculele sale ar putea fi date peste cap însă de trei bombe cu ceas care stau să explodeze: scandalul legat de Parcul Lunca Argeşului, amenajat cu 10 milioane de euro, faţă de care procurorii DNA au ridicat câteva semne de întrebare, mai ales că în colosala investiţie n-au fost prinse şi elemente care să prevină inundarea dinspre râul Argeş, devenită deja regulă la fiecare ploaie abundentă. Apoi, îndreptarea atenţiei DNA către închirierea cu multe semne de întrebare a spaţiilor publice din Piteşti, activitate supervizată îndeaproape de vicele Ionică, ar putea fi un alt scandal care i-ar şubrezi candidatului PSD şansele la şefia Primăriei Piteşti. Un al treilea subiect care l-ar putea trage înapoi pe Cornel Ionică este legat de o serie de lucrări de construcţii contestate (asfaltări, reabilitări şi amenajări de drumuri, parcări şi poduri), atribuite de administraţia locală în perioada 2012-2015. (Cristina Stancu) BACĂU. Cine sunt urmaşii baronilor Bacăului, care participă la alegerile din 2016
CARAŞ-SEVERIN.
Sorin Frunzăverde, preşedinte CJ Caraş-Severin Sorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, a fost condamnat vineri, 15 ianuarie, de judecătorii de la Caraş-Severin la doi ani de închisoare cu suspendare. Condamnarea nu este însă definitivă. Frunzăverde, care este şi vicepreşedinte PNL, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în vara anului trecut, fiind acuzat de folosire de influenţă folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în vederea obţinerii unui folos necuvenit. Procurorii anticorupţie l-au înregistrat ambiental pe Sorin Frunzăverde şi pe vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie Ghiorghioni, în timp ce dădeau indicaţii pentru a mobiliza primarii din judeţ să aducă mai multe voturi pentru al doilea scrutin al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014, în favoarea lui Klaus Iohannis. De asemenea, Sorin Frunzăverde, spun anchetatorii, l-ar fi determinat pe vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, să îi şantajeze pe primarii care au părăsit partidul politic din care fac parte cei doi, ameninţându-i că, dacă nu vor face demersuri în vederea obţinerii unor rezultate favorabile candidatului formaţiunii din care făceau parte, la turul doi al alegerilor prezidenţiale, nu vor primi alocări bugetare de la Consiliul Judeţean în anii 2015-2016.
CLUJ. Urmaşii baronilor
Urmaşul fostului preşedinte al CJ Cluj, liberalul Horea Uioreanu, la conducerea instituţiei a fost, din iunie 2015, Mihai Seplecan (33 de ani). Şi-a început cariera politica în PRM, iar din 2004 a trecut la PNL ajungând „mâna dreaptă” a preşedintelui PNL, Marius Nicoară, care devenise şi preşedinte al CJ Cluj. În următorii ani, Seplecan a ajuns în vârful ierarhiei filialei locale a PNL. A candidat pentru funcţia de preşedente al PNL Cluj, însă alegerile au fost suspendate de la centru. La circa un an de la arestarea lui Uioreanu, noul PNL l-a susţinut pe Seplecan la conducerea CJ într-o perioadă dificilă: clujenii erau a un pas să rămână cu gunoaiele în stradă, din cauză că proiectul noului centru de deşeuri era blocat, iar proiectele majore ale judeţului erau „pe butuci“. La 4 luni după ce a preluat preşedenţia CJ, PNL Cluj i-a cerut demisia şi l-a exclus din partid, din cauză că a făcut mai multe sesizări la DNA privind neregulile grave din instituţie. Seplecan a mai fost acuzat că şi-a falsificat diploma de absolvire a facultăţii de drept la Spiru Haret. El intenţionează să candideze la primăria Cluj-Napoca. Urmaşul lui Sorin Apostu la Primăria Cluj-Napoca a fost Radu Moisin, viceprimarul care la 28 de ani devenea primar interimar, în noiembrie 2011, funcţie pe care a ocupat-o până în vara lui 2012, când s-a întors Emil Boc. Jurist de profesie şi om de încredere al lui Apostu, Moisin nu şi-a găsit locul în administraţia Boc, el alegând să profeseze ca avocat. Deşi a fost şef la tineret, influenţa lui în partid a scăzut, rămânând doar consilier local.
DOLJ.
Solomon, fostul primar al Craiovei Antonie Solomon, fostul primar al Craiovei, a fost condamnat pe 20 septembrie 2013 la 3 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. În acest dosar, Antonie Solomon, este acuzat de procurorii DNA că a primit mită 50.000 de euro de la omul de afaceri Cornel Penescu pentru a-i facilita diverse servicii în Craiova pentru deschiderea supermarketului PIC. Pe 11 decembrie 2014 a fost eliberat condiţionat de la Penitenciarul Pelendava unde a fost încarcerat. Pe 22 decembrie a fost din nou trimis în judecată de pocurorii DNA, de data aceasta pentru abuz în serviciu. Antonie Solomon în calitate de primar al Craiovei şi preşedinte al comisiei de aplicare a prevederilor Legii 10/2001, împreună cu cele două persoane din cadrul primăriei, şi-au exercitat în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu cu prilejul emiterii unei dispoziţii de restituire în natură a unui imobil compus din teren în suprafaţă de 1310 m.p. şi clădire în suprafaţă de 330 m.p., situat în municipiul Craiova. Antonie Solomon a fost primarul oraşului timp de opt ani, iar în 2012 a pierdut alegerile în faţa Liei Olgua Vasilescu. În perioada 2001 – 2004, acesta a fost viceprimarul oraşului, iar în 2004 a candidat din partea PSD pentru fotoliul de primarpe care l-a şi câştigat. În anul 2008, a candidat a schimbat tabăra şi a obţinut un nou mandat de data aceasta din partea PDL.Pe 3 martie 2010 a fost arestat preventin în dosarul PIC, iar pe 8 septembrie 2010 s-a decis judecarea acestuia în starea de libertate. Din funcţia de preşedinte al PDL Craiova, Antonie Solomon a criticat alianţa cu social-democraţii, încheiată în anul 2009. Antonie Solomon s-a înscris în PP-DD, iar în 2012 a candidat la alegerile parlamentare pentru un post de senator.
HUNEDOARA.
Adrian David, urmaşul lui Mircea Moloţ la şefia CJ Hunedoara Adrian David (34 de ani) a fost ales şef al Consiliului Judeţean Hunedoara în iunie 2015 şi a devenit totodată cel mai tânăr preşedinte din istoria instituţiei. În ultimii doi ani, Adrian David a avut o ascensiune fulminantă pe scena politică din Hunedoara. După ce în 2012 afost ales consilier judeţean pe lista UNPR, în toamna anului 2014 a părăsit partidul şi a devenit membru PNL, iar în februarie 2015 a fost numit, temporar, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara. În iunie 2015, Adrian David a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, după ce a candidat singur pentru funcţia lăsată vacantă de Mircea Moloţ (PNL), declarat incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate. Adrian David este fiul fostului comandant al Poliţiei Deva de la începutul anilor 2000, Ioan David, anchetat şi condamnat pentru favorizarea unor unor grupări de crimă organizată din municipiu. Adrian David este absolvent al Facultatăţii de Economie si de Administrare a Afacerilor. Potrivit declaraţiei de avere din anul 2014, Adrian David deţine un teren agricol în Iscroni (Aninoasa), spaţii comerciale în Vulcan şi a obţinut venituri din activitatea didactică la Universitatea din Petroşani. Soţia sa este magistrat. (Daniel Guţă) IALOMIŢA. Marian Neacşu, urmaş de Ciupercă Soarta politică şi administrativă a judeţului Ialomiţa a fost lăsată pe umerii lui Marian Neacşu, deputat PSD de Ialomiţa. Acesta pare a fi următorul baron local al judeţului după arestarea lui Silvian Ciupercă. Ocupă funcţii importante în cadrul organizaţiei centrale a Partidului Social Democrat, este liderul grupului PSD din Parlamentul României şi, de asemenea, a fost ales vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor după arestarea de către DNA a lui Viorel Hrebenciuc. În ciuda notorietăţii de care se bucură, Marian Neacşu a avut la rândul său o serie de probleme cu legea penală. În timpul primului său mandat de parlamentar, din anii 2008 – 2012, Marian Neacşu şi-a angajat fiica cea mare la Parlament, numind-o consiliera sa personală. Se întâmpla în anul 2009, iar la scurt timp după aceea Agenţia Naţională de Integritate constata faptul că acesta este în conflict de interese. A urmat o adevărată pleiadă de procese, în care decizia ANI a fost contestată de foarte multe ori. Cazul a ajuns în atenţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care decidea în luna februarie a anului 2015 să-l condamne pe Neacşu la plata unei amenzi penale de 2.000 de lei.
TELEORMAN.
Fiul spiritual al lui Dragnea Liviu Dragnea l-a lăsat ca urmaş în Teleorman, pe fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman pe Adrian Gâdea. Originar din Turnu Măgurele, oraşul de baştină al lui Dragnea, Gâdea nu era un nume cunoscut în Teleorman, la alegerile din 2012. Adrian Gîdea (40 de ani) are studii juridice şi a început să facă politică la PSD ca preşedinte al organizaţiei de tineret a social-democraţilor teleormăneni. A deţinut funcţii în administraţia locală fiind director adjunct al Casei Judeţene de Pensii şi director al Căminului de bătrâni din Furculeşti. La alegerile locale din iunie 2012 a fost desemnat vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, Dragnea câştigând funcţia de preşedinte al CJ Teleorman. După ce Dragnea a candidat şi a câştigat fotoliul de deputat de Teleorman, s-au organizat alegeri pentru şefia CJ Teleorman, iar Adrian Gâdea a fost candidatul PSD câştigător. „Dacă voi fi ales deputat, şi sper să fiu ales deputat, cel pe care îl voi propune pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman este un om pe care l-am ţinut mult lângă mine, un om pe care l-am urmărit cu foarte multă atenţie. El a acumulat foarte multă experienţă şi îmi inspiră încredere că tot acest curs de dezvoltare al acestui judeţ va fi continuat cu multă seriozitate. Numele lui este Adrian Gâdea şi este un tânăr în care eu am investit foarte multe speranţe, un tânăr căruia îi voi lăsa o responsabilitate extrem de importantă“, spunea Dragnea l-a desemnarea lui Gâdea drept candidat pentru şefia CJ Teleorman. Gâdea a fost considerat pupila lui Liviu Dragnea, care şi-a păstrat biroul pe care l-a avut ca preşedinte de Consiliul Judeţean în sediul insituţiei şi l-a transformat în birou parlamentar. Liviu Dragnea a fost şi preşedintele organizaţiei PSD Teleorman. Pentru funcţia sa din Teleorman nu s-a găsit până acum înlocuitor. Urmează să se organizeze alegeri pentru desemnarea noului preşedinte al organizaţiei, dar acest lucru se va întâmpla când va decide Liviu Dragnea.
VASLUI.
Baronii de Vaslui: unul condamnat, altul ”în corzi” Preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu (foto mai jos), liderul judeţean al PSD, şi-a câştigat titulatura de baron local, iar asupra sa, de-a lungul anilor, au planat suspiciuni de corupţie. Pe 8 septembrie 2015, procurorii DNA au descins la CJ Vaslui, râdicând saci de documente. DNA a anunţat că desfăşoară cercetări într-un dosar ce vizează săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie şi a unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2011-2015. Oficial, baronul Buzatu nu are nicio calitate în dosar, cercetările fiind desfăşurate, şi în prezent, in rem. Singurul lider din Vaslui care, în timpul mandatului a fost pus sub acuzare şi condamnat este Constantin Constantinescu, cel care a condus Bârladul în ultimii 11 ani. Constantinescu a demisionat în februarie anul trecut la scurt timp după ce a semnat un acord de vinovăţie cu procurorii de la Curtea de Apel Iaşi şi şi-a negociat pedeapsa la un an de închisoare cu suspendare. Fostul primar a fost acuzat că a cedat formal acţiunile firmei sale, Construcţii Consult SRL Bârlad, concubinei Cristina Andrei. Firmele care câştigau licitaţii din bani publici, unde primarul era ordonator principal de credite, erau obligate să subcontracteze sau să cumpere materiale de la firma sa. Pe 26 februarie, când a demisionat din funcţie, Constantinescu a invocat motive de sănătate, dar nu a făcut nicio referire la acordul de vinovăţie semnat cu procurorii. La şedinţa în care s-a anunţat demisia a fost prezent şi deputatul PSD Adrian Solomon, fin de cununie al primarului Constantinescu şi fost vice-primar al Bârladului în mandatul 2004-2008. Solomon a declarat atunci că “decada Constantiniană a fost plină de realizări”, “cel mai bun primar din perioada postdecembristă” şi că a fost victima unor legi greşite “făcute cu fundul”. Fostul primar al Bârladului a fost trimis în judecată într-un al doilea dosar, la finele anului trecut, fiind acuzat de abuz în serviciu, după ce a interzis unor ONG-uri să organizeze în oraş un miting împotriva gazelor de şist. Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Bârlad.
BISTRIŢA. Urmaşul imaculat al lui Ioan Oltean Imediat ce a fost pus sub acuzare, liberalul Ioan Oltean a lăsat „moştenire“ organizaţia bistriţeană pe care a condus-o mai bine de 20 de ani. Cel care a preluat rolul lui Ioan Oltean este Eugen Curteanu. Acesta are 41 de ani şi este de profesie jurist. De asemenea, din 2012, acesta este şi consilier judeţean al PNL, după ce preţ de 6 ani acesta a fost şi consilier municipal în Consiliul Local al Primăriei Bistriţa. În anul 2010, Eugen Curteanu a fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turimului. Liberalul a mai fost şi consilier juridic la Autoritatea Naţională de Reglementare a Serviciilor Comunitare ANRSC Bucureşti. Eugen Curteanu a început să participe la conferinţele de presă ale partidului în urmă cu câţiva ani, fiind promovat mai mult în ultimul an. Eugen Curteanu nu a fost implicat în niciun scandal şi nici nu este cercetat în vreun dosar. Acesta conduce organizaţia judeţeana a PNL-ului alături de Stelian Dolha deputat de Bistriţa-Năsăud. Stelian Dolha (45 de ani) a condus organizaţia judeţeană a PNL alături de Ioan Oltean, până când acesta s-a retras şi l-a lăsat în locul său pe Eugen Curteanu. Nici Stelian Dolha, licenţiat în filosofie şi antropologie, nu a fost implicat în niciun scandal şi nici nu este cercetat penal în vreun dosar.
Sursa: adevarul.ro