Analiza isi propune sa identifice principalele diferente si ritmul de dezvoltare al fiecaruia din punct de vedere demografic, educational, economic, cultural si turistic.
In acelasi timp, sa ofere o perspectiva utila atat locuitorilor, cat si celor care intentioneaza sa deschida o afacere intr-unul dintre orasele mentionate.
Bucurestiul este orasul cu cel mai mare numar de locuitori, cel mai important centru industrial si comercial din tara.
Conform Oxford Economics, in 2017, a fost unul dintre cele mai performante orase, cu o crestere economica mai mare decat media europeana. Acest lucru se datoreaza in mare masura sectorului de servicii care este tot mai important pentru capitala, cu o pondere de 23% din PIB in 2017.
Cluj-Napoca este insa pe locul 29 intr-un clasament care masoara calitatea vietii in 72 de orase din Europa, situandu-se cu 26 de locuri mai sus decat Bucurestiul.
Clujul puncteaza mai bine decat capitala nu numai in privinta calitatii vietii, ci si a sigurantei, facilitatilor medicale, a serviciilor de transport si a gestionarii ambuteiajelor in trafic potrivit datelor de la centrul Numbeo. Costul chiriilor in raport cu veniturile ridica o problema in orasul transilvanean, fiind cu aproape doua puncte mai mare decat in Bucuresti (12,6 vs.11).
Astfel, comparatia intre Bucuresti versus Cluj-Napoca aduce in atentie informatii relevante mediului economic, atat pentru cei care se gandesc sa isi deschida o afacere pe cont propriu sau poate la alegerea unui loc in care sa isi dezvolte o cariera.
Concluziile cercetarii realizate de EY Romania pe baza ultimelor date ale Institutului National de Statistica (INS) si ale Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC) arata urmatoarele:
Cresterea populatiei are loc intr-un ritm mai stabil in Cluj fata de Bucuresti. Populatia capitalei a scazut in ultimii ani 5 ani analizati (2013-2017) cu aproximativ 55.000 locuitori (0,7%).
Pe de alta parte, numarul locuitorilor din orasul Cluj-Napoca a crescut in acest timp cu aproximativ 2 procente.
Bucurestiul importa capital uman prin atragerea celui mai mare numar de imigranti comparativ cu alte orase, in timp ce Clujul inregistreaza o mica pierdere la acest capitol. Cresterea numarului de locuitori din Cluj in ultimii 5 ani se bazeaza in special pe sporul natural pozitiv. Comparativ, sporul natural negativ inregistrat in Bucuresti are ca efect scaderea populatiei capitalei.
Ambele orase au un flux constant de studenti, insa Bucurestiul, cu un numar de peste 30 de universitati, are cei mai multi absolventi, cu potential ulterior de incadrare pe piata muncii.
In Cluj, procentul salariatilor din totalul populatiei este mai mare fata de Bucuresti (50% vs. 43%), chiar si in domeniul IT. Orasul transilvanean ramane lider ca numar de angajati din domeniu, raportat la populatie (1,9 % vs. 1,4%).
In cei 5 ani de referinta, rata somajului la nivel de localitate este mai mare in municipiul Bucuresti, mentinandu-se astfel pe toata perioada analizata (1,3 in 2017), comparativ cu cea din Cluj-Napoca (0,7 in 2017).
Cel mai mare pret al chiriei locuintelor se inregistreaza in Cluj-Napoca, cu aproximativ 3% mai mare decat in Bucuresti. Tot in Cluj, se observa un cost cu pana la 20% mai mare pentru un metru patrat cumparat al locuintelor aflate la periferia orasului. Bucurestiul este insa mai scump in ceea ce priveste utilitatile (apa, electricitate), cu +3%, dar si in privinta meselor in oras la restaurant – cu pana la 20%.
Cu un numar de locuinte de 6 ori mai mare decat in Cluj (850.000 vs. 142.000) datorate intinderii mai mari, capitala este codasa in ceea ce priveste suprafata locuibila. Casele bucurestenilor sunt in medie mai mici cu aproximativ 4 metri patrati. Si cand vine vorba de spatiul verde, clujenii se bucura de mai mult, cu 4 metri patrati in plus pe cap de locuitor (21,4 in Bucuresti vs. 25,3 in Cluj Napoca).
Cea mai mare crestere a inmatricularilor de firme noi si PFA-uri in 2017 a avut loc in judetul Cluj, cu 50% mai multe comparativ cu 2016 (5674 vs. 8532) . Desi cresterea este mai mare pentru Cluj (50% vs. 23%), in valori absolute s-au infiintat cu 70% mai multe firme in Bucuresti.
Similar, desi conduce detasat la nivel de tara in ceea ce priveste numarul turistilor, capitala ramane in urma Clujului la cresterea numarului acestora de la un an la altul (crestere relativa Bucuresti 23% vs. 50% in Cluj) . Capitala ramane insa mai atractiva din punct de vedere cultural, avand mai multe obiective culturale de vizitat.
Concluzii:
Datele analizate pentru cele doua orase confirma Clujul ca principalul competitor al capitalei prin standardele de viata ridicate pe care le ofera, gestionarea fortei de munca prin rata somajului scazuta, cresterea numarului de salariati, implicit cresterea numarului de locuitori dar si a numarului de turisti, orasul dezvoltand o strategie de stimulare a economiei prin parteneriate cu universitatile locale bazate pe inovare, tehnologizare, cercetare, IT.
Schimbarile demografice negative vor influenta insa dezvoltarea economica a capitalei, ritmul de crestere economica din Bucuresti incetinind la 2,3% crestere PIB in urmatorii cinci ani, in conditiile in care in anul 2017 s-a inregistrat o crestere de 7,2 %, conform estimarilor Oxford Economics. Populatia activa a capitalei a scazut in ultimii ani cu aproximativ 3% si se previzioneaza mentinerea aceluiasi ritm de scadere pentru urmatorii 5 ani, fapt care va avea repercusiuni asupra crearii locurilor de munca din capitala scrie business24.ro
“In conditiile in care, in Romania, sistemul fiscal este unitar, “marja de manevra” a autoritatilor in materie de nivel al impozitarii fiind extrem de limitata, competitia pentru atragerea investitiilor are loc in alte sectoare decat fiscalitatea. Este deci posibil ca localizarea geografica mai buna (proximitatea cu granita de vest a tarii) si politicile locale in ceea ce priveste infrastructura sa fie niste factori decisivi care sa conduca la o crestere spectaculoasa a Clujului in comparatie cu Bucurestiul.
In plus, ramane de urmarit si evolutia celorlalte orase mari din Romania, Timisoara si Iasi-ul fiind deja intr-o puternica efervescenta, la fel cum Oradea si Alba Iulia vin puternic din urma”, spune Gabriel Sincu, Partener Asociat in cadrul Departamentului de Asistenta fiscala si Juridica, EY Romania.