În România zilelor noastre sunt încă extrem de mulţi copilaşi care adorm flămânzi sau merg epuizaţi la şcoală, pentru că şi-au ajutat părinţii în gospodărie.
Şi mai dureros este că, potrivit studiilor, o treime dintre familiile care trăiesc la ţară sunt atât de nevoiaşe, încât îşi condamnă cu bună ştiinţă copiii la un trai plin de lipsuri.
Un băieţel din Stăncești, Prahova, are doar patru ani şi nouă fraţi. Încă de mic învaţă să muncească în gospodărie. Sora lui Alina are grijă de toţi. Merge la şcoală, în fiecare zi, dar nu are niciodată pachet.
Alina: „ Mi se pare greu ca eu trebui să stau cu cei mici şi să învăţ şi nu am timp şi învăţ în pauze.”
Reporter: „Cum e să te culci fără să mănânci?”
Alina: „Pentru mine e obişnuit acum, dar nu ştiu pentru fraţii mei cum este asta mă îngrijorează pe mine.”
Tatăl munceşte cu ziua pe unde găseşte, însă de bază sunt alocaţiile copiilor.
Nicoleta Daraban: „Poate că este zile când nu mâncăm noi şi le dăm lor. Eu nu mai zic să mai mănânc.”
Reporter: „Mâncarea de bază?”
Nicoleta: „Cartofii, orezul. 11 pâini pe zi să mănâncă, că e mici nu ştie. Mănâncă şi pâine goală, aia e.”
Studiile făcute de cercetători din Academia Română şi de membrii fundaţiei World Vision România arată că un copil din opt mănâncă cel puţin o pâine pe zi. Este ieftină şi de multe ori, părinţii nu îşi permit să pună şi altceva între felii.
71 la sută dintre părinţii chestionaţi, au mărturisit că au cumpărat în ultimul an alimentele după cel mai mic preţ.
Viorica Bară, vânzătoare: „Produse ieftine ce să cumpere, pâine, pufuleţi, produse d-astea.”
Abia ajung banii pentru mâncare, darămite pentru săpun, pastă de dinţi sau detergent. Aşa că lipsuri uriaşe sunt şi la capitolul igienă. Doar un sfert din copiii de la ţară se spală zilnic pe corp şi jumătate dintre ei pe dinţi. De haine noi, nici vorbă.
Marina Drumașu: „Am una de un an jumate şi una de 4. Poartă una de la alta. Mai zice copiii ai ţoale cerşite.”
Este unul dintre motivele pentru care puştii se simt stingheri la şcoală. 15 la sută dintre ei au declarat deschis că sunt trataţi diferit, pentru că sunt săraci.
Georgiana Tamașu: „Acuma cum s-a făcut şi excursiile astea la şcoala, nu pot să îi dau, că sunt foarte scumpe. E un million de copil şi n-am posibilitate.”
Reporter: „Şi ce au spus copiii?”
Georgiana Tamașu: „Au înţeles că nu au cum.”
Gabriela Achihăi, preşedinte Fundaţia de Sprijin Comunitar: „Din păcate copilul din zona rurală este la risc de abandon şcolar de sărăcie şi de a continua acest ciclu al sărăciei. Munceşte de mic, merge cu greu la şcoală şi nu este ajutat suficient.”
În aceste condiţii, peste jumătate dintre fetele şi băieţii din mediul rural au obținut, anul trecut, note sub 6 la Evaluarea Naţională, examen ce atestă cunoştinţele lor la limba romană şi matematică, la finalul clasei a opta. Mulţi părinţi le recomandă să nu mai meargă la liceu, pentru că oricum au rezultate slabe şi e mai bine să muncească şi să aducă bani în casă noteaza stirileprotv.ro