Potrivit programării bugetului pe trimestre, veniturile totale ale statului ar fi trebuit să fie 112,3 miliarde de lei,  la jumătatea anului. Execuţia bugetului general consolidat arată că la vistieria ţării au ajuns numai 108,4 miliarde de lei.

La calculul şi programarea bugetului au fost luate în considerare şi scăderile rezultate din reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% la începutul anului şi influenţa pe care o putea avea TVA de 9% la alimente.

Diferenţa dintre programare şi execuţie este cu atât mai greu de înţeles cu cât 2016 a început cu o creştere surprinzătoare a consumului, de peste 20% în primul trimestru, care s-a păstrat la o creştere de două cifre şi în trimestrul al doilea. Acest factor a contribuit la avansul PIB, unde am înregistrat cea mai mare creştere trimestrială din UE şi este aşteptat ca anul acesta să se situeze la peste 4%.

În trimestrul al doilea, veniturile statului au fost sub program la multe dintre categoriile forte ale bugetului, cele mai importante fiind TVA şi contribuţii sociale, principalele surse de venituri ale statului.

Dar cea mai mare nerealizare a guvernului este în dreptul fondurilor UE.

Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din noul cadru financiar 2014-2020, încasate în trimestrul al II-lea au un grad de realizare faţă de program de numai 24,8%. Sumele primite de la Uniunea Europeană înregistrate în bugetul general consolidat sunt numai cele aferente proiectelor ai căror beneficiari sunt instituţiile publice, nefiind incluse şi cele destinate sectorului privat.

Cheltuielile au fost drastic reduse

Pe fondul veniturilor sub programare, guvernul a scăzut şi cheltuielile. Nerealizarea de la fondurile UE pe venituri înseamnă şi reduceri mari de cheltuieli, întrucât programele de finanţare comunitare sunt cofinanţate de la buget.

Faţă de program, cheltuielile statului au fost mai mici cu nu mai puţin de 3,2 miliarde de euro în primul semestru.

Fără a se referi la program, ministrul Finanţelor, Anca Dragu, spunea recent că după primele cinci luni bugetul arăta ceva mai bine decât aşteptările. Şi că veniturile colectate de ANAF ar fi fost cu 3% peste “previziuni”.

Fără a se referi la performanţele Ministerului Finanţelor în materie de colectare, în plin boom al consumului, Premierul Dacian Cioloş a declarat, săptămâna trecută, că ar vrea să amâne introducerea măsurilor de relaxare fiscală de la 1 ianuarie 2017, aşa cum sunt ele prevăzute în Codul Fiscal, deoarece există riscul depăşirii deficitului bugetar de 3% prevăzut în Tratatul de la Maastricht.