Funcţionarii şi angajaţii firmelor de stat au comis 23.500 de “abateri, nereguli sau erori” în 2016, potrivit unui raport Curții de Conturi. Limita dintre abatere sau neregulă și abuz în serviciu este greu de stabilit, mai ales că marea majoritate a spețelor incriminate de Curtea de Conturi au legătură cu gestionarea banilor. – See more at: https://www.realitatea.net/de-ce-abuzul-in-serviciu-e-un-pericol-major-bugetarii-au-comis-23-500-abateri-i-nereguli-in-2016_2028520.html#sthash.jYc5uzZI.dpuf
Au avut banii pe mână și i-au gestionat greșit. Curtea de Conturi a sesizat peste 23.500 de cazuri de abateri, nereguli şi/sau erori în anul 2016, în activitatea instituţiilor statului sau a societăţilor comerciale şi regiilor autonome la care statul este acţionar majoritar.
Cele mai multe se referă la încasarea banilor cuveniţi statului şi la calitatea gestionării activităţii din punct de vedere financiar.
“Cu ocazia verificărilor desfășurate, urmărind obiectivele de audit stabilite, a fost identificat un număr de 23.514 cazuri de abateri, nereguli și/sau erori”, se arată în raportul pe anul 2016 al Curţii de Conturi. Dintre acestea, cele mai multe, adică 10.085, au vizat “calitatea gestiunii economico-financiare”, urmate de “modul de stabilire, evidenţiere şi urmărire a încasării veniturilor Bugetului general consolidat”- 4.492 de cazuri.
Cele mai frecvente nereguli constatate de Curtea de Conturi pe aceste două mari clase:
– angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare cu nerespectarea prevederilor legale (1.205 cazuri);
– efectuarea de cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație (bunuri, lucrări, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită) (501 cazuri);
– stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor și a altor drepturi acordate funcționarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcții de conducere și personalului care ocupă funcții de demnitate publică (481 de cazuri);
– efectuarea de plăți fără existența documentelor justificative, întocmite conform legii, care să ateste exactitatea și realitatea sumelor datorate (430 de cazuri);
– nerespectarea prevederilor legale privind stabilirea, evidențierea și plata obligațiilor către bugetele publice (295 de cazuri), scrie economica.net