Judecătorii nu o menţionează explicit pe şefa DNA, în enumerarea cu „titlu exemplificativ” pe care o fac, lăsând însă să se înteleagă că aceasta va fi obligată să se prezinte în faţa comisiei, în condiţiile în care, în decizie, se precizează că este vorba de „ persoane care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/ instituţii ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului au obligaţia să ia parte la lucrările comisiei”.
Pânpă acum Laura Codruţa Kovesi a refuzat, de două ori, să se prezinte la comisia de anchetă parlamentară privind alegerile din 2009, motivând că procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitatea de martori în faţa comisiilor parlamentare.
Decizia pronunţată miercuri se referă la o contestaţie a PNL şi USR privind modificarea regulamentelor parlamentare, în privinţa obligativităţii prezentării magistraţilor la audierile comisiilor de anchetă. Prevederile au fost declarate constituţionale.
„Curtea a stabilit că ancheta parlamentară nu are caracter jurisdicţional şi că dispoziţiile legale criticate realizează o evidentă distincţie, pe de o parte, între persoanele care trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă în considerarea faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte sunt sub control parlamentar şi care sunt citate în acest sens şi, pe de altă parte, persoanele care sunt invitate, şi anume persoane care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/ instituţii ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului au obligaţia să ia parte la lucrările comisiei. În această din urmă categorie intră, cu titlu exemplificativ, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul-general al României, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Curţii Constituţionale”, se arată în decizia CCR.
Judecătorii constituţionali susţin că „plenitudinea funcţiei de control a Parlamentului trebuie exercitată cu respectarea competenţelor strict determinate de Constituţie”.
„ Întrucât Parlamentul exercită suveranitatea naţională [art.2 alin.(1) din Constituţie], fiind ales de către cetăţeni, şi este organul reprezentativ suprem al poporului român [art.61 alin.(1) din Constituţie], funcţia sa de anchetă se diferenţiază de ancheta penală. Activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio legătură cu o anchetă judiciară, obiectul acestora fiind diferit. Natura juridică diferită a celor două categorii de anchete nu le face incompatibile, ci ele pot coexista în ideea unei cooperări şi colaborări loiale între instituţiile statului. Prin urmare, nu este nici necesară şi nici de dorit încetarea anchetei parlamentare în condiţiile demarării unei anchete judiciare, astfel încât, din această perspectivă, nu se poate reţine încălcarea art.1 alin.(4) din Constituţie”, se mai arată în decizia CCR.
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a transmis, luni, o scrisoare Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, în care anunţă că nu se va prezenta la audieri, întrucât nu are cunoştinţe despre aspecte care să servească la aflarea adevărului, raportat la obiectul de activitate al Comisiei.
„Având în vedere că nu am cunoştinţă despre aspecte de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii Comisiei, nu mă voi prezenta în data de 20 iunie 2017, ora 14.00, la şedinţa Comisiei de anchetă”, a scris Kovesi.
Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA, a respins, anterior, în 8 iunie, prima invitaţie la Comisia de anchetă a alegerilor din 2009, precizând că procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitatea de martori în faţa comisiilor parlamentare, însă Comisia a revenit cu o nouă solicitare scrie gandul.info