Doi din trei salariaţi din România câştigă mai puţin de 1.700 de lei lunar (380 de euro net), în condiţiile în care România nu reuşeşte să atragă investiţii cu valoare adăugată mare care să ofere locuri de muncă bine plătite.
Doar 34.000 de angajaţi câştigă peste 10.000 de lei net pe lună, 400.000 între 3.000 şi 10.000 de lei net pe lună, iar restul de 4 milioane sub 3.000 de lei, arată datele de la Ministerul Muncii obţinute de Ziarul Financiar.
Cele mai mari câştiguri salariale se înregistrează în Bucureşti, Ilfov, Timiş, Cluj şi Sibiu, cu salarii medii peste 2000 lei. Într-un clasament al salariilor pe judeţe, Aradul se se apropie de mijloc, cu salarii medii între 1.500-2.000 lei, figurând pe hartă cu 1.728 lei, drept suma pentru salariul mediu net. Peste 30.000 de arădeni primesc doar salariul minim pe economie, de 975 de lei.
Distribuţia salariaţilor în funcţie de nivelul salariilor este un indicator urmărit de toate departamentele de marketing din companii pentru a-şi ajusta ofertele.
„Nu atât inegalitatea distribuţiei veniturilor este problema, cât productivitatea, pentru că productivitatea redusă este dată de faptul că avem prea puţin capital în ţară. Ne lipseşte o politică pe termen lung de atragere şi menţinere a investiţiilor, pentru că politicile pe termen scurt ne-au adus în această situaţie. Soluţia pentru creşterea salariilor mici constă în creşterea productivităţii, însă pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să se creeze condiţii pentru atragerea şi pentru formarea de capital, nu hăituind supermarketurile că fac profit sau hăituind micii investitori cu multe controale de la ANAF ori prin discursuri de tipul «nu ne vindem ţara»“, a spus Radu Nechita, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. El a spus că, până în prezent, salariile angajaţilor români au crescut cel mai mult în domenii precum servicii financiare, IT sau extracţia petrolului (acestea fiind, în mod tradiţional, sectoarele unde angajaţii au cele mai mari salarii din economie), adică exact în ariile „conectate la piaţa mondială“.
Structura salariaţilor pe categorii de venituri ilustrează o discrepanţă majoră pe piaţa muncii din România, în care foarte mulţi salariaţi câştigă foarte puţin şi foarte puţini salariaţi au venituri mari.