Cercetătorii au examinat datele a circa 70.000 de femei observate timp de trei ani. Au fost studiate în amănunţime obiceiurile lor alimentare, îndeosebi în privinţa consumului de glucide (zaharuri), fibre şi seminţe (întregi sau rafinate). A fost stabilit un indice glicemic global pentru fiecare persoană, acesta clasând alimentele în funcţie de creşterea glicemiei (nivelului de zahăr) pe care o provoacă atunci când sunt consumate. Oamenii de ştiinţă au luat în considerare şi încărcătura glicemică, ce ţine seama atât de aporturile în glucide specifice alimentului, cât şi de cantitatea conţinută într-o porţie normală, lucru care permite comparaţii mai realiste. Termenul de “glycemic load” a fost introdus de cercetătorii de la Harvard pentru a defini efectul asupra glicemiei al unei porţii dintr-un anumit aliment.
Cu cât indexul glicemic este mai ridicat, cu atât riscul de depresie creşte — a fost rezultatul experimentului. Diferenţa a fost de 22% între grupul cu indexul cel mai scăzut şi cel cu indexul cel mai ridicat. La creşterea riscului contribuie în mod diferit toate glucidele, dar mai ales zahărul adăugat. O alimentaţie bogată în fibre şi în seminţe întregi acţionează în schimb ca element protector.
În plus, grupul cu indexul glicemic ridicat se caracterizează — în mod global — şi printr-un indice de masă corporală (IMC) mai defavorabil, mai puţină activitate fizică şi o alimentaţie mai dezechilibrată.
Cercetătorii afirmă că vor efectua şi alte studii pentru a stabili dacă un regim alimentar cu indice glicemic scăzut poate fi vizat ca soluţie complementară în prevenirea sau tratarea depresiei.
Sursa: passionsSante