Marți, Comisia Europeană a publicat un document în care anunță finalizarea evaluării preliminare a celei de-a treia cereri de plată a României în cadrul PNRR. Conform acestui document, Comisia a propus suspendarea parțială a plăților, deoarece Guvernul României nu a reușit să îndeplinească șase jaloane importante. Dintre acestea, trei sunt legate de modul în care Guvernul a făcut numiri la conducerea unor companii precum CFR, Metrorex și Nuclearelectrica, bazându-se pe preferințe, nu pe procese transparente de selecție bazate pe competență.
Comisia Europeană nu a specificat suma exactă care va fi suspendată, însă surse guvernamentale au estimat marți pentru HotNews că este vorba despre aproximativ 1,1 miliarde de euro din totalul de 2,7 miliarde de euro solicitate prin cea de-a treia cerere de plată. Aceasta reprezintă aproximativ 40% din suma cerută.
Trei dintre jaloanele pe care România nu le-a îndeplinit sunt legate de reforma guvernanței corporative la companiile de stat, alte două privesc investițiile în sectorul transporturilor, iar unul se referă la impozitarea microîntreprinderilor. Comisia Europeană a concluzionat că aceste jaloane, esențiale pentru investiții și reforme, nu au fost realizate în mod satisfăcător.
România are la dispoziție o lună pentru a transmite Comisiei observațiile și explicațiile sale în legătură cu aceste neconformități.
Pașii pe care România trebuie să îi urmeze pentru a nu pierde definitiv banii
Dacă, după ce România trimite observațiile, Comisia Europeană confirmă că jaloanele respective nu au fost îndeplinite satisfăcător, o parte din plată va fi suspendată. Deși evaluarea a fost pozitivă pentru alte 62 de jaloane, cele șase neîndeplinite au o pondere semnificativă.
După această decizie, România va avea la dispoziție șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante. La finalul acestei perioade, Comisia va verifica dacă jaloanele au fost satisfăcător îndeplinite. Dacă răspunsul este afirmativ, suspendarea va fi ridicată, iar plata sumei suspendate va fi efectuată.
Comisia Europeană a avertizat Guvernul încă din luna iunie
Un alt jalon neîndeplinit se referă la construirea metroului din Cluj, care nu va mai putea fi finalizat în termenul prevăzut, motiv pentru care proiectul va fi scos complet din PNRR. Sursele guvernamentale au menționat că Guvernul va încerca să negocieze cu Comisia Europeană pentru ca suma de 300 de milioane de euro destinată metroului să fie transferată către altă investiție, cum ar fi autostrada A7.
Problema a apărut din cauza faptului că valoarea actualizată a licitației pentru lucrările metroului nu a fost publicată în Jurnalul Uniunii Europene. Inițial, valoarea contractului era estimată la 1,8 miliarde de euro, însă, după revizuirea indicatorilor tehnici, aceasta a fost majorată la 2,3 miliarde de euro.
În loc să demareze o nouă licitație, Primăria Cluj a încercat să ajusteze valoarea contractului deja lansat, folosind procedura de erată în Jurnalul Uniunii Europene (UE). Totuși, Jurnalul UE a decis că această actualizare nu respectă criteriile pentru erată, astfel că noua valoare a fost modificată doar în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) din România.
Managementul la companiile de stat reprezintă un jalon neîndeplinit care are un impact semnificativ
Există un alt jalon legat de procedura de selecție a conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), care funcționează sub egida Guvernului. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi că această procedură va fi reluată în termen de o lună sau o lună și jumătate.
Este important de menționat că un jalon neîndeplinit se referă la numirea transparentă a conducerii AMEPIP. Conducerea actuală, care își exercită funcția în mod interimar, a demisionat ca urmare a criticilor aduse de Comisie în legătură cu modul în care a fost realizată numirea.
Un alt aspect semnificativ, care rămâne neîndeplinit, este managementul companiilor de stat din domeniul energetic. Conform unor surse de la HotNews.ro, România riscă să piardă sute de milioane de euro din a treia tranșă de plată a PNRR din cauza neîndeplinirii reformei privind managementul în companiile energetice de stat.