În contextul unei diferențe semnificative din punct de vedere al impozitării, între munca salarială și cea desfășurată ca persoană fizică autorizată (PFA), în favoarea celei din urmă, specialiștii se așteaptă la o migrare importantă în acest sens, în perioada următoare. Practic, povara fiscală pentru PFA este mult mai mică decât în anii trecuți, motiv pentru care mulți antreprenori s-ar putea orienta aici, însă pe viitor este posibil să se repete situația de acum câțiva ani, când foarte multe persoane aveau probleme cu Fiscul pentru că au utilizat nejustificat un regim de PFA. Vorbim, practic, de riscul reclasificării activității din una independentă în una dependentă (salarială).
Pe fondul reducerii impozitului pe venit și a transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, specialiștii iau în calcul o nouă migrare artificială de la statutul de salariat la cel de PFA.
Astfel, desfășurarea activității ca PFA/ drepturi de autor ar putea fi preferată de din ce în ce mai multe persoane, în detrimentul muncii salariale, așa cum au explicat recent, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii, și reprezentanții EY România.
Pentru a susține cele afirmate, specialiștii au oferit exemplul unui salariat ce are un venit salarial brut de 5.000 lei/lunăși care va avea aceeași povara fiscală (impozit pe venit și contribuții sociale individuale) ca o persoană care câștigă un venit din activități independente de peste 14.000 de lei, adică de trei ori mai mult!
“În 2018, așa cum sunt scrise regulile, diferența fiscală dintre salariat și PFA s-a mărit mai mult ca niciodată. (…) Contribuabilul este aproape invitat să gândească creativ, să găsească o soluție românească, testată de altfel în trecut, și să meargă în acea direcție. Ca să ce? Să fie prins după aceea că încălca reguli pe care nu le știa?“, a explicat Alex Milcev, partener și lider al Departamentului de asitență fiscală și juridică la EY România.
Așadar, principiul aplicabil PFA – plătești la fel, oricât de mult câștigi, ar putea determina tot mai mulți salariați să migreze către PFA, pentru o impozitare mai avantajoasă, însă trecerea ar putea avea implicații pe viitor, potrivit specialiștilor. Mai precis, aceste persoane ar putea fi expuse controalelor fiscale și, implicit, riscului ca activitățile desfășurate să fie reclasificate în activități dependente.
Mai mult, discrepanța fiscală din prezent ar putea să ducă la o situație similară cu cea din urmă cu câțiva ani, când foarte multe persoane aveau probleme cu Fiscul pentru că au utilizat nejustificat un regim de PFA.
“Eu zic că zeci de mii ar fi o subestimare. În urmă cu câțiva ani erau foarte mulți”, a estimat Alex Milcev, referitor la numărul de persoane care ar putea trece de la munca salarială la cea desfășurată ca PFA sau prin intermediul unei microîntreprinderi, acolo unde impozitarea este cu atât mai avantajoasă, așa cum am arătat aici.
Mai mult, consultanții de la EY România se așteaptă ca probabila migrare a unor salariați către alte forme de organizare, inclusiv PFA, să afecteze și bugetul de stat, întrucât vor fi colectați mai puțini bani din impozit și contribuții.
“Subliniez că această discrepanță fiscală este periculoasă, că nu este bine să pui contribuabililor pe masă niște opțiuni aparente, cu costuri fiscale dramatic diferite, și să forțezi omul să aleagă. O să aleagă, evident, ceva mai profitabil, dar acel profitabil pică de fapt toate testele din Codul fiscal și o să ducă pe termen mediu la consecințe nefaste“, a afirmat specialistul, care a amintit de amnistia fiscală din 2015, atunci când PFA au fost iertate după ce s-au făcut pe bandă rulantă dosare penale pentru foarte multe meserii pentru că s-a considerat că s-au comis abuzuri.
Vorbim, așadar, de consecințe fiscale nedorite pe termen lung, în condițiile în care autoritățile nu au intuit efectele pe care le vor avea toate aceste măsuri.
“Este o întrebare pe care trebuie să și-o pună și noul Guvern: Chiar asta vor? Nu pot să nu mă bucur pentru PFA că le scade sarcina fiscală față de anii trecuți, dar acea diferență nu are cum să rămână pe termen lung așa. Va fi chiar o ajustare drastică, să avem parte de controale sau, pe partea de legislație, Guvernul își va da seama că nu ajung banii la bugetul de stat și ce o să facă? O să lovească și în unii, și în alții? Asta vrem? Abia ne-am dezmeticit după revoluția fiscală din 2017, nu vrem în 2019 să ne vâjâie capul de noi inițiative fiscale”, a concluzionat liderul EY.
Notă: Vă reamintim că, de la 1 ianuarie 2018, PFA-urile și celelalte persoane ce obțin venituri din activități independente, inclusiv din drepturi de autor, datorează contribuțiile sociale la pensii și sănătate la nivelul unui salariu minim brut pe țară, indiferent cât de mult câștigă aceste persoane într-o lună calendaristică.
Când ești sigur că desfășori o activitate independentă
Potrivit Codului fiscal, o activitate dependentă este orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare generatoare de venituri, pe când o activitate independentă, acolo unde intră și PFA, este orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin patru dintre următoarele șapte criterii:
- persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
- persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
- riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
- activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
- activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
- persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
- persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.
Astfel, persoanele care aleg să își desfășoare activitatea ca PFA, în detrimentul muncii salariale (contabili, consultanți fiscali, arhitecți etc), trebuie să aibă în vedere mereu îndeplinirea a cel puțin patru dintre criteriile menționate, pentru a fi sigure că nu vor “pica” prevederile Codului fiscal și activitățile pe care le prestează nu vor fi reîncadrate ca activități dependente (salariale).
Căci, o eventuală reîncadrare va presupune considerarea tuturor veniturilor ca venituri din salarii sau asimilate și recalcularea impozitelor ca și cum acestea ar fi venituri pe salarii, la care se vor adaugă dobânzi și penalități de la data la care s-a realizat primul venit și până când se achită sumele noi stabilite prin reîncadrare.
“La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuţii sociale obligatorii, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii”, scrie în Codul fiscal.
De aceea, recomandarea specialiștilor este ca în contractele de prestări servicii încheiate cu terții să se introducă clauze care să arate în mod cert faptul că activitatea nu este una dependentă, adică menționat în mod specific faptul că nu există un program stabilit, că activitatea se desfășoară cu resursele poprii și la sediile proprii, cu angajați proprii și așa mai departe.